Decizia luată în unanimitate la Busan recunoaște deopotrivă forța mitului grec și biodiversitatea spectaculoasă a celui mai înalt munte al Greciei.

Muntele Olimp, locul în care grecii antici au așezat palatele lui Zeus și ale celor 12 zei, a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO. Masivul primește statutul rar de sit mixt, protejat atât pentru valoarea sa culturală, cât și pentru patrimoniul natural excepțional.

Decizia a fost adoptată în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, organizată între 19 și 29 iulie 2026 la Busan, în Coreea de Sud. Olimpul a fost singura candidatură mixtă analizată la această reuniune, o categorie pentru care trebuie demonstrate simultan atât valoarea culturală universală, cât și importanța naturală excepțională.

UNESCO protejează 18.938 de hectare din Muntele Olimp

Situl înscris în patrimoniul mondial are o suprafață totală de 18.938 de hectare și este alcătuit din două componente: zona montană a Olimpului, care acoperă 18.873 de hectare, și situl arheologic Dion, întins pe alte 65 de hectare la poalele masivului.

UNESCO a înscris Olimpul în baza criteriilor VI și X. Primul privește asocierea directă a unui loc cu tradiții, credințe și opere de importanță universală, iar cel de-al doilea se referă la protejarea biodiversității și a habitatelor naturale esențiale pentru conservarea speciilor.

Olimpul este cel mai înalt munte al Greciei, cu vârful Mytikas ajungând la 2.918 metri. Apropierea de Marea Egee și creșterea bruscă a altitudinii au creat un microclimat aparte, cu diferențe mari de relief, temperatură și vegetație. Circurile glaciare, stâncile de calcar, dolinele carstice, crestele Mytikas–Stefani și Cheile Enipeas formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje montane ale Mediteranei.

Aproape 2.000 de plante într-o singură „arcă” naturală

Dincolo de mitologie, Olimpul este o uriașă rezervație naturală. Autoritățile elene arată că aici au fost identificate 1.983 de unități taxonomice vegetale, reprezentând peste un sfert din flora Greciei. Nu mai puțin de 27 de specii cresc numai pe Olimp și nu se găsesc nicăieri altundeva în lume.

Masivul a funcționat de-a lungul timpului ca refugiu glaciar pentru numeroase specii forestiere. Pădurile, pajiștile alpine și zonele stâncoase adăpostesc păsări de pradă, urși bruni, reptile, amfibieni și cel mai important nucleu de capre negre din Grecia. UNESCO consideră Olimpul un punct fierbinte al biodiversității și endemismului vegetal din regiunea mediteraneeană.

Muntele pe care grecii au așezat palatul lui Zeus

Valoarea culturală a Olimpului depășește granițele Greciei. În poemele lui Homer și în „Teogonia” lui Hesiod, muntele apare drept reședința celor 12 zei olimpieni, conduși de Zeus, dar și a Muzelor și Grațiilor. Prin literatura antică, Olimpul a devenit un simbol central al civilizației grecești în întreaga lume greco-romană.

Pe vârful Agios Antonios a fost descoperit un sanctuar în aer liber, ale cărui vestigii cele mai vechi datează din perioada elenistică. Dosarul grec consemnează că acesta ar putea fi locul descris de Plutarh, unde aveau loc procesiuni și sacrificii dedicate lui Zeus. La poalele muntelui, situl arheologic Dion reprezintă cea mai importantă mărturie materială a cultului zeilor olimpieni.

Semnificația spirituală a muntelui a continuat și în epoca creștină. Pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, a fost construită în secolul al XVI-lea o capelă considerată cea mai înaltă din lumea ortodoxă. Tot Sfântului Dionisie al Olimpului îi este atribuită întemeierea vechii mănăstiri din Cheile Enipeas.

Grecia pregătește investiții de peste 10 milioane de euro

Demersurile pentru obținerea statutului UNESCO au început în 2014, când zona extinsă a Muntelui Olimp a fost introdusă pe lista provizorie a Greciei. După mai mult de un deceniu de documentare, evaluări și completări, candidatura a primit aprobarea finală.

Autoritățile elene au anunțat că urmează investiții de peste 10 milioane de euro pentru protejarea mediului, îmbunătățirea accesului și dezvoltarea durabilă a comunităților din jurul muntelui. Statutul UNESCO nu înseamnă doar promovare turistică, ci presupune reguli mai stricte de conservare și administrare a zonei.

Prin includerea Olimpului, Grecia ajunge la 21 de situri înscrise în Patrimoniul Mondial. Trei dintre acestea sunt situri mixte: Meteora, Muntele Athos și, începând din 2026, zona extinsă a Muntelui Olimp.