Fermierii români, cu spatele la zid. Costul unui hectar a ajuns la 5.000 de lei!

Agricultura românească intră într-o zonă de presiune financiară tot mai mare. Fermierii se confruntă cu explozia costurilor de producție, prețuri volatile și, mai grav, cu probleme de lichiditate care pun presiune directă pe capacitatea fermelor de a-și plăti creditele și de a-și continua activitatea.

Avertismentul vine de la Liviu Dobre, directorul general al Agricover Holding, care susține că, în actualul context, cash-flow-ul a devenit mai important pentru ferme decât profitabilitatea.

Potrivit estimărilor interne ale grupului, costul mediu pentru un hectar de cultură mare a urcat la aproximativ 5.000 de lei. În această sumă intră atât cheltuielile directe – inputuri precum motorina și îngrășămintele –, cât și costurile indirecte, precum amortizările, salariile și costurile financiare.

Problema devine și mai evidentă în cazul grâului. La un preț de aproximativ 1.000–1.000 și ceva de lei pe tonă, o fermă care obține în medie 5 tone la hectar ajunge practic să își acopere costurile.

Iar aici apare paradoxul: 5 tone la hectar nu reprezintă o producție garantată și nici ușor de obținut pentru orice fermier. Orice scădere a producției sau deteriorare a prețului poate transforma rapid un rezultat deja fragil într-o pierdere.

Motorina și îngrășămintele, lovitura directă

Presiunea vine în special dinspre principalele categorii de inputuri. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au împins costurile în sus. La sfârșitul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, în timp ce indicele global al prețurilor îngrășămintelor era cu 18% mai mare decât la finalul anului trecut.

În aprilie, prețurile îngrășămintelor înregistraseră chiar un vârf de peste 57% față de finalul lui 2025.

Fermierii au reușit să amortizeze parțial șocul deoarece, la începutul anului, o parte dintre ei aveau stocuri de motorină și îngrășăminte cumpărate la prețuri mai mici. În plus, prețul grâului în Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 10% de la începutul conflictului, contribuind la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Dar problema nu dispare.

„Lichiditatea este mai importantă decât profitabilitatea”

Cea mai mare presiune asupra fermelor nu mai este reprezentată doar de nivelul cheltuielilor, ci de banii disponibili pentru funcționarea de zi cu zi. „Astăzi, în fermă, lichiditatea sau cash-flow-ul este mai importantă decât profitabilitatea”, a avertizat Liviu Dobre.

Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, însă băncile au rămas prudente în raport cu sectorul, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid.

Iar aici apare unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale: creșterea creditelor neperformante.

Pentru IMM-uri, categorie în care intră și fermele, rata creditelor neperformante este de aproximativ 6% la nivel național. În agricultură, însă, aceasta s-a apropiat de 10%, potrivit datelor invocate de reprezentantul Agricover și rapoartelor Băncii Naționale a României.

Agricultura se află astfel printre sectoarele cu cele mai mari probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor, alături de construcții.

Pentru fermieri, combinația este una extrem de dificilă: costuri de producție mai mari, nevoie tot mai mare de finanțare, prudență din partea băncilor și o rată în creștere a creditelor care întâmpină probleme.

În aceste condiții, chiar și o fermă care reușește să obțină o recoltă bună poate ajunge să aibă probleme dacă nu dispune de suficient cash-flow pentru a-și acoperi obligațiile curente.

Raluca STROE