Semnele declinului demografic se accentuează în România într-o lună cu evoluții neașteptate
Populația României a scăzut cu 5.280 de persoane în iulie 2026, după ce numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al nașterilor.
România a avut și în iulie 2026 un spor natural negativ, ceea ce înseamnă că au murit mai mulți oameni decât s-au născut. Diferența a depășit 5.000 de persoane într-o singură lună, semn că declinul demografic continuă.
Comparativ cu luna iunie, s-au născut mai mulți copii și au fost ceva mai puține decese. Totuși, dacă ne uităm la aceeași lună din anul trecut, vedem că s-au născut mai puțini copii. Imaginea este clară: România își pierde populația pe cale naturală.
Creșterea din vară nu schimbă trendul
În iulie 2026 au fost înregistrate 13.497 de nașteri. Acest număr e cu 1.705 mai mare decât în iunie, ceea ce înseamnă o creștere de 14,5% față de luna anterioară.
Totuși, față de iulie 2025, s-au născut cu 589 mai puțini copii, adică o scădere de 4,2%.
Chiar dacă vara a adus mai multe nașteri decât iunie, nivelul rămâne sub cel din aceeași perioadă a anului trecut. Pentru evoluția populației, această diferență contează. Fiecare lună cu mai puține nașteri adâncește dezechilibrul.
Pe scurt, în iulie s-au născut mai mulți copii decât în luna precedentă, dar mai puțini decât în iulie 2025. Această comparație arată că o creștere de la o lună la alta nu poate schimba tendința generală.
Un decalaj care se adâncește lună de lună
În aceeași lună, au fost înregistrate 18.777 de decese. Față de iunie, numărul deceselor a scăzut cu 262, adică cu 1,4%.
Comparativ cu iulie 2025, scăderea este mică: cu 170 de decese mai puține, adică 0,9% mai puțin.
Totuși, decesele au rămas mult peste numărul nașterilor. Diferența dintre cele două a fost de 5.280 de persoane. În iulie 2025, sporul natural negativ era de 4.861 de persoane.
Așadar, deficitul natural a fost mai mare decât anul trecut. Numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al nașterilor, lucru care explică scăderea populației în luna iulie.
- 13.497 de copii s-au născut în iulie 2026.
- 18.777 de persoane au murit în aceeași lună.
- Sporul natural a fost negativ cu 5.280 de persoane.
- Față de iulie 2025, au fost cu 589 mai puține nașteri.
Cifrele din spatele dezechilibrului
Cele mai multe decese din iulie au fost înregistrate la persoanele de 80 de ani și peste, această categorie având 40,7% din totalul deceselor.
Următoarea grupă ca pondere a fost cea a persoanelor între 70 și 79 de ani, cu 28,3% din decese. Alte 15,7% au fost la persoanele între 60 și 69 de ani.
La vârste mai mici, numărul este mult mai mic, dar există. S-au înregistrat 76 de decese la copii între 0 și 4 ani. În grupa 5-19 ani au fost 57 de decese, iar la 20-29 de ani au fost 83.
Distribuția pe vârste arată că mortalitatea e concentrată la vârstnici, însă există pierderi și la copii, adolescenți și tineri, chiar dacă numărul lor e redus.
Orașele și satele, cu evoluții diferite
În mediul urban s-au înregistrat 9.607 decese în iulie 2026, iar în mediul rural au fost 9.170. Diferența între orașe și sate nu este mare ca valoare totală.
Comparativ cu iulie 2025, situația a fost diferită: în mediul urban, numărul deceselor a crescut cu 0,9%, iar în mediul rural a scăzut cu 2,7%.
Viața de familie între statistici
Datele din iulie includ și situația căsătoriilor și divorțurilor. În această lună au fost înregistrate 12.756 de căsătorii, iar numărul divorțurilor a fost de 2.058.
Aceste cifre completează tabloul demografic al lunii. Ele nu influențează sporul natural, dar arată alte schimbări importante din viața populației. Căsătoriile au fost mult mai multe decât divorțurile.
Per total, iulie 2026 a adus mai multe nașteri decât iunie, dar nu suficiente pentru a depăși numărul deceselor. Astfel, populația a scăzut cu peste 5.000 de persoane. Diferența rămâne mare și explică de ce sporul natural continuă să fie negativ.
Privite împreună, aceste date arată o lună în care România a pierdut populație pe cale naturală, chiar dacă unele valori au avut mici îmbunătățiri față de luna anterioară. Pentru moment, raportul dintre nașteri și decese rămâne principalul factor care influențează evoluția demografică.