Un nou val de fraude bancare face victime în România

* La Iași, o victimă susține că un credit de nevoi personale a fost contractat în urma unui furt de identitate și a unei manipulări psihologice * peste 170 de cereri au ajuns în acest an la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)

Poveștile consumatorilor arată cât de sofisticate au devenit metodele infractorilor. În unele cazuri, victimele s-au trezit cu credite de zeci de mii de lei pe numele lor, iar banii au dispărut în doar câteva minute.

Escrocii se prezintă drept angajați ai băncilor, polițiști sau chiar reprezentanți ai BNR. Sub pretextul că datele victimei au fost compromise sau că cineva încearcă să contracteze un credit în numele său, infractorii o conving să urmeze instrucțiuni aparent „urgente”. Uneori, victimele ajung să le ofere acces la telefon, aplicațiile bancare sau date confidențiale.

Manipulare psihilogică, la Iași

La Iași, o victimă susține că un credit de nevoi personale a fost contractat în urma unui furt de identitate și a unei manipulări psihologice. În Prahova, un fals avocat a primit acces la telefonul unei victime și la aplicațiile de internet banking, după care a solicitat un card de credit și a făcut tranzacții de peste 15.000 de lei.

Un caz din București este aproape incredibil. O femeie a fost convinsă să instaleze pe telefon o aplicație prin WhatsApp, iar atacatorii au preluat controlul dispozitivului. I-au deschis un cont bancar online și au contractat un credit de 29.000 de lei. Ulterior, din conturile sale au dispărut încă 90.000 de lei, prin operațiuni succesive menite să evite limitele de securitate.

În Ilfov, un bărbat a fost sunat de un fals angajat al unei bănci și apoi „transferat” către un pretins polițist și un fals reprezentant al BNR. I s-a spus să ia un credit de aproximativ 100.000 de lei, să scoată banii și să cumpere criptoactive de la un ATM. A urmat întocmai instrucțiunile.

Sumele sunt uriașe. În Vrancea, un credit de 66.000 de lei ar fi fost contractat fraudulos, iar în Caraș-Severin o victimă a fost convinsă să ia un împrumut de 110.000 de lei. Într-un alt caz, un consumator a retras 70.000 de lei și i-a depus în 14 tranșe la un ATM Bitcoin, după instrucțiunile escrocilor.

„Băncile nu solicită niciodată date de acces, coduri de autorizare sau PIN-uri”

CSALB avertizează că fenomenul se extinde, iar o nouă amenințare este reprezentată de deepfake. Înregistrările video și audio furnizate pentru presupuse investiții sau verificări de identitate pot fi folosite ulterior pentru a păcăli sistemele de autentificare. „Băncile nu solicită niciodată date de acces, coduri de autorizare sau PIN-uri”, avertizează reprezentantul BNR în CSALB, Alexandru Păunescu.

Regula de aur: dacă cineva vă cere la telefon să faceți urgent un transfer, să luați un credit, să instalați o aplicație sau să cumpărați criptoactive pentru a vă „proteja” banii, opriți imediat conversația. Verificați direct cu banca și nu oferiți nimănui acces la telefon sau la aplicațiile bancare.

Raluca STROE