Cramele Iașului caută zilieri
* din această săptămână începe culesul în podgoriile Iașului * oamenii sunt tot mai greu de găsit, suprafețele recoltate mecanizat cresc, iar unele combine intră în vie și după apus * culesul nocturn rezolvă două probleme deodată: lipsa forței de muncă și temperatura ridicată a strugurilor
Culesul strugurilor începe în această săptămână în județul Iași, iar una dintre cele mai vechi munci ale toamnei se schimbă rapid. Zilierii sunt căutați în sate tot mai îndepărtate, în timp ce combinele preiau suprafețe care altădată necesitau zeci sau sute de oameni. Iar utilajele nu se opresc neapărat la apus: recoltarea nocturnă ajută cramele să aducă la procesare struguri mai reci și mai puțin expuși oxidării.
Zilierii vin din alte sate
Iașul intră în campania de recoltare a strugurilor cu mii de hectare de vie și cu aceeași problemă care apasă tot mai mult agricultura: oamenii disponibili pentru munca sezonieră sunt greu de găsit.
Județul are 5.107 hectare de viță-de-vie nobilă, iar în 2025 producția a depășit 38 de milioane de litri de vin, potrivit datelor Direcției Agricole Iași. Pe lângă marile exploatații, în județ funcționează mai multe crame și producători în zone precum Cotnari, Bucium, Vișan, Hermeziu, Bivolari sau Strunga. Pentru ei, următoarele săptămâni înseamnă o cursă în care strugurii trebuie culeși exact la maturitatea dorită. Problema este că fereastra de recoltare nu poate fi amânată până apar muncitorii.
Lipsa culegătorilor nu este nouă în viticultura ieșeană. În anii trecuți, inclusiv producători din zona Vișanului spuneau că aduc oameni din comune îndepărtate, asigurându-le masă și chiar cazare pentru perioada culesului.
Situația continuă și în această toamnă. La una dintre cele mai mari exploatații din județ, zilierii sunt aduși „din toate satele din Iași”, deși o parte importantă a suprafeței este deja mecanizată. Pentru campania din acest an sunt indicate aproximativ 700–800 de hectare recoltate cu combine. Este imaginea unei schimbări mai ample: culesul manual nu dispare, dar devine tot mai dificil de susținut exclusiv cu oameni.
Combinele intră în vie și noaptea
Acolo unde terenul și plantația permit, utilajele preiau o parte din muncă. O combină viticolă poate lucra ore întregi fără întrerupere și poate acoperi într-o zi suprafața pentru care ar fi necesare echipe numeroase de culegători. Într-o singură exploatație ieșeană sunt folosite patru combine în schimburile de zi și de noapte, iar volumul total estimat pentru această toamnă ajunge la 24 de milioane de kilograme de struguri, cu posibilitatea procesării a circa 1,3 milioane de kilograme pe zi. Dar motivul pentru care se recoltează după apus nu este doar nevoia de a ține combinele în funcțiune 24 de ore.
Strugurii reci ajung mai bine la cramă
Temperatura boabelor contează din momentul în care strugurele este desprins de viță. Dacă este recoltat după ore de expunere la soare, materia primă poate ajunge foarte caldă la procesare.
Temperaturile ridicate favorizează reacțiile oxidative, pot afecta compușii aromatici și pot crește riscul declanșării premature a unor fermentații. Studiile privind răcirea strugurilor înainte de procesare arată că recoltarea nocturnă sau păstrarea boabelor la 4–10 grade Celsius este utilizată tocmai pentru limitarea acestor efecte.
La Iași, și producători mai mici au anunțat că iau în calcul recoltarea foarte devreme sau noaptea, tocmai pentru ca strugurii să intre mai reci în cramă. Culesul după apus are alt rol: păstrează mai bine materia primă deja maturată.
Mai puțini oameni, mai multe utilaje
Pentru crame, există și o economie de energie. Strugurii foarte calzi trebuie răciți înaintea anumitor etape de procesare și fermentare. Cu cât ajung mai reci din vie, cu atât instalațiile frigorifice au mai puțină căldură de eliminat. În această ecuație se întâlnesc două schimbări care până de curând păreau separate: depopularea satelor și încălzirea perioadelor de recoltare.
Una face culegătorul tot mai greu de găsit. Cealaltă împinge recoltarea spre orele răcoroase.
Iar culesul de toamnă începe să arate diferit și la Iași: oamenii încă intră în vie, dar alături de ei sunt tot mai multe utilaje, iar o parte din recoltă este strânsă sub lumina farurilor, după ce soarele a apus.
Dan DIMA