Noua limită de 7 camere poate schimba soarta celor peste 500 de „mini-hoteluri” din Iași

* cea mai sensibilă schimbare îi vizează pe proprietarii persoane fizice: aceștia vor putea oferi servicii de cazare pentru cel mult 7 camere, respectiv 14 locuri * măsura poate schimba semnificativ piața închirierilor turistice, în condițiile în care o parte dintre proprietarii care operau aproape ca niște mici hotelieri o făceau până acum sub forma persoanei fizice

Iașul are o piață de închirieri în regim hotelier care a crescut puternic în ultimii ani, iar noile reguli adoptate la nivel național vin exact peste un sector care s-a dezvoltat rapid în jurul apartamentelor oferite turiștilor.

Datele recente ale pieței indică aproximativ 500 de proprietăți active pe Airbnb în Iași, o estimare independentă pentru perioada iulie 2025 – iunie 2026 indicând 499 de listări active.

Cea mai mare parte a ofertei este formată din locuințe integrale – apartamente sau case –, ceea ce arată cât de mult s-a îndepărtat piața locală de ideea inițială de „sharing economy”, în care proprietarul își închiria ocazional o cameră din propria locuință.

În Iași, Airbnb a devenit o adevărată industrie paralelă a cazării. Iar acum apare limita de 7 camere!

Persoanele fizice vor putea opera maximum 7 camere, respectiv 14 locuri

Noul Ordin MEDAT nr. 948/2026 introduce o regulă care poate avea efecte importante asupra proprietarilor care au transformat închirierea pe termen scurt într-o afacere.

Pentru un proprietar care are unul sau două apartamente, schimbarea poate fi relativ ușor de gestionat. Pentru cei care administrează mai multe proprietăți, situația este însă cu totul diferită.

În Iași, unde oferta de cazare în regim hotelier este concentrată în special în centru și în zonele rezidențiale noi, noul plafon poate accelera trecerea de la modelul informal al proprietarului-persoană fizică spre forme de business mai bine structurate. Și nu este singura schimbare.

Airbnb-ul din Iași intră într-o epocă mai strictă

Noile norme vin cu o direcție clară: mai multă profesionalizare și mai puțină zonă gri.

Proprietarii care oferă cazare pe termen scurt trebuie să aibă o pagină web funcțională sau o pagină de social media, iar regulile de clasificare devin mai clare.

Pentru hotelurile și pensiunile clasice, schimbarea este privită ca o încercare de a elimina diferențele dintre operatorii care funcționează după reguli stricte și cei care au construit afaceri de cazare sub forma unor activități desfășurate de persoane fizice.

Într-o piață precum cea din Iași, unde sute de proprietăți concurează pentru aceiași turiști, această reașezare poate avea consecințe serioase.

Cine va rezista? Iașul are însă o particularitate

Probabil nu proprietarul care are un singur apartament va fi cel mai afectat.

Presiunea va apărea mai ales asupra operatorilor care au ajuns să administreze mai multe apartamente simultan și care au construit un model de business în jurul închirierilor de scurtă durată.

Pentru aceștia, întrebarea nu mai este dacă piața se schimbă, ci cum își vor reorganiza afacerea.

Vor trece la forme juridice mai clare? Vor reduce portofoliul? Vor transforma activitatea într-un aparthotel? Sau vor renunța la o parte dintre proprietăți?

Răspunsul va începe să se vadă în lunile următoare.

Piața locală are câteva motoare puternice: turismul de weekend, evenimentele, mediul universitar, spitalele și fluxul de persoane care ajung în oraș pentru perioade scurte.

Tocmai de aceea, cererea pentru apartamentele în regim hotelier nu este una accidentală.

Datele AirROI indică pentru Iași un tarif mediu de aproximativ 66 de dolari pe noapte, un grad mediu de ocupare de 26,1% și venit anual mediu estimat la circa 3.917 dolari pentru o listare activă.

Cifrele arată și o altă realitate: piața nu înseamnă automat profituri spectaculoase pentru orice proprietar. Concurența este mare, iar succesul depinde tot mai mult de poziționare, preț, calitatea locuinței și gestionarea profesionistă a rezervărilor.

Marea schimbare abia începe

Pentru Iași, noua legislație poate reprezenta mai mult decât o simplă modificare birocratică.

Poate fi începutul transformării pieței Airbnb dintr-un teritoriu dominat de proprietari individuali într-o piață de cazare tot mai profesionalizată.

Iar limita de 7 camere este doar una dintre piesele acestui puzzle.

Într-un oraș în care sunt active sute de proprietăți în regim hotelier, problema nu mai este dacă Airbnb contează pentru turismul local. Contează deja! Marea problemă este legată de cât de mult va schimba noua legislație felul în care funcționează această piață și câți dintre operatorii actuali vor mai rămâne în aceeași formă peste un an.

Carmen DEACONU