* hotelurile, pensiunile și apartamentele închiriate primesc mai puțini oaspeți, iar camerele rămân neocupate mai mult timp * turismul românesc a scăzut în iunie și pe ansamblul primelor șase luni din 2026, în timp ce Iașul pierduse deja aproape 6% dintre sosiri în ianuarie și februarie

Iașul a început anul cu mai puțini turiști

În primele două luni din 2026, structurile de cazare din județul Iași au raportat 39.321 de sosiri, față de 41.613 în perioada similară din 2025. Scăderea a fost de aproape 6%, peste reculul de 4,9% înregistrat atunci la nivel național.

Cea mai mare parte a fluxului turistic a rămas concentrată în municipiul Iași, unde au fost consemnate 35.529 de sosiri, cu aproximativ 5% mai puține decât cu un an înainte. La mare distanță s-au aflat municipiul Pașcani, cu 930 de turiști, și comuna Rediu, cu 907 sosiri.

Cifrele confirmă una dintre slăbiciunile turismului ieșean: orașul atrage vizitatori pentru afaceri, evenimente, pelerinaje, servicii medicale sau întâlniri universitare, dar nu reușește întotdeauna să îi transforme în turiști care rămân mai multe zile.

În martie, înnoptările au scăzut cu peste 10%

Situația nu s-a îmbunătățit nici în martie. Unitățile de cazare din județ au înregistrat 37.761 de înnoptări, față de 42.306 în martie 2025. Diferența înseamnă o scădere de 10,7%, potrivit Direcției Județene de Statistică Iași.

Reducerea înnoptărilor este mai dureroasă pentru industria locală decât simpla scădere a numărului de vizitatori. Fiecare noapte pierdută înseamnă venituri mai mici nu doar pentru hoteluri și pensiuni, ci și pentru restaurante, cafenele, transportatori, muzee, organizatori de evenimente și magazine.

Iașul intrase astfel în sezonul de primăvară cu mai puțini clienți și cu un sejur care rămâne scurt. În primul semestru din 2025, durata medie a șederii fusese de numai 1,68 zile, deși județul înregistrase peste 161.000 de sosiri și aproximativ 270.000 de înnoptări.

România a pierdut peste 237.000 de sosiri

Declinul de la Iași se înscrie într-o tendință națională. În iunie 2026, structurile de cazare din România au primit 1,269 milioane de turiști, cu 2,5% mai puțini decât în iunie 2025. Numărul înnoptărilor a coborât mai puternic, cu 5,7%, până la 2,675 milioane.

Aproape patru din cinci turiști au fost români. Aceștia au reprezentat 78,6% din totalul sosirilor și 79,4% din înnoptări. Durata medie a șederii a fost de 2,1 zile pentru turiștii români și de două zile pentru cei străini. Gradul de utilizare a locurilor de cazare a coborât la 26,7%, cu 3,4 puncte procentuale sub nivelul din iunie 2025.

Primul semestru confirmă reculul

În perioada ianuarie–iunie 2026, România a înregistrat 5,556 milioane de sosiri, cu 4,1% mai puține decât în primul semestru al anului trecut. Înnoptările au scăzut cu 6,7%, până la 10,804 milioane, semn că turiștii nu doar că au venit în număr mai mic, ci au redus și durata vacanțelor.

Indicele de utilizare a capacității de cazare a fost de numai 22,8%, în scădere cu 2,9 puncte procentuale. Bucureștiul, Brașovul și Constanța au rămas principalele destinații ale țării, Iașul neintrând în grupul județelor cu cele mai multe sosiri sau înnoptări.

Dintre vizitatorii străini, cei mai mulți au provenit din Germania, Italia și Statele Unite ale Americii. Străinii au rămas în medie 2,1 zile, față de 1,9 zile în cazul turiștilor români.

Premiul internațional nu umple automat hotelurile

Iașul a primit în iunie trofeul FIJET „Mărul de Aur”, una dintre cele mai cunoscute distincții internaționale acordate destinațiilor turistice. Vizibilitatea câștigată poate ajuta orașul, însă cifrele arată că un premiu nu este suficient pentru a crește automat numărul de rezervări.

Miza pentru Iași rămâne prelungirea șederii: legarea patrimoniului cultural de traseele gastronomice, turismul rural, podgorii, evenimente și atracțiile din județ. Fără pachete care să țină vizitatorul cel puțin două sau trei nopți, orașul riscă să rămână o destinație în care se vine pentru o zi și din care se pleacă repede. Clara DIMA