Ministerul Muncii a publicat lista ocupațiilor deficitare pentru care firmele din România vor putea aduce lucrători din state aflate în afara Uniunii Europene. Documentul aprobat prin Ordinul nr. 1.073/2026 cuprinde 289 de poziții din Clasificarea ocupațiilor din România.

Față de proiectul prezentat inițial în dezbatere publică, forma apărută în Monitorul Oficial conține 53 de ocupații suplimentare. Lista arată că lipsa forței de muncă nu mai afectează doar construcțiile sau industria, ci aproape toate sectoarele economiei, de la comerț și transport până la agricultură și servicii.

Curierii și bucătarii, printre angajații greu de găsit

În document apar atât ocupația de „agent curier”, cât și cea de „curier”. Restaurantele și hotelurile își vor putea completa echipele cu ajutori de bucătar, bucătari, bucătari-șefi, ospătari, barmani, barista, cameriste, cofetari și brutari recrutați din afara UE.

Lista include și personal pentru curățenie, casieri, vânzători, ambalatori, manipulanți de marfă, șoferi pentru transportul de persoane sau mărfuri, mecanici, electricieni și tehnicieni.

Construcțiile rămân unul dintre domeniile cu cel mai mare necesar de personal. Angajatorii caută zidari, zugravi, dulgheri, betoniști, fierari, sudori, instalatori, tâmplari, tinichigii și muncitori necalificați.

Agricultura caută tractoriști, viticultori și văcari

Una dintre ocupațiile introduse în forma finală este cea de văcar. Meseria apare la poziția 277, alături de alte ocupații agricole precum agricultor, tractorist, crescător de păsări și viticultor. Lista se încheie cu posturile de zidar și zugrav.

Introducerea acestor meserii arată dificultățile cu care se confruntă fermele în recrutarea personalului pentru activitățile de bază. Deficitul nu privește doar muncile sezoniere, ci și posturile permanente necesare pentru îngrijirea animalelor, exploatarea utilajelor și întreținerea culturilor.

Angajările vor trece prin Work in Romania

Începând cu 8 august 2026, procedurile pentru recrutarea și angajarea cetățenilor din afara Uniunii Europene vor fi gestionate prin platforma electronică Work in Romania. Noul sistem leagă recrutările internaționale de necesarul real identificat pe piața românească a muncii.

Platforma nu funcționează ca un site pe care muncitorii străini își depun direct CV-urile. Angajarea este realizată de firme și, după caz, prin agenții de plasare autorizate.

Lista va fi actualizată semestrial sau ori de câte ori situația pieței muncii o impune. La stabilirea ocupațiilor sunt folosite datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ale Inspecției Muncii și ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și informațiile obținute în urma consultărilor cu patronatele și sindicatele.

România poate aduce cel mult 90.000 de lucrători în 2026

Faptul că o meserie apare pe lista ocupațiilor deficitare nu permite recrutări nelimitate. Angajările trebuie să se încadreze în contingentul stabilit anual de Guvern.

Pentru 2026, plafonul este de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România, în scădere față de contingentul de 100.000 aprobat anual în perioada 2022–2025.

Prin noua listă, statul încearcă să direcționeze recrutările din afara UE către domeniile în care firmele nu reușesc să găsească suficienți angajați în România. Cele 289 de ocupații descriu, în același timp, una dintre cele mai mari probleme ale economiei: locurile de muncă există, dar oamenii care să le ocupe sunt tot mai greu de găsit. Dan DIMA