ACSM Politehnica a ratat din nou intrarea în Top 20 Academii

* Academia clubului ieșean ieșeană a fost evaluată în 2026 cu 76,97 puncte, în scădere de la 80,50 în 2025, însă și-a păstrat poziția a 21-a la nivel național * Locul este suficient pentru a menține echipele clubului în Liga Elitelor, competiția rezervată celor mai bune 24 de academii din țară, însă diferența față de elitele fotbalului juvenil românesc rămâne uriașă

Fotbalul juvenil ieșean continuă să trăiască între ambiție și improvizație, iar noul clasament al Academiilor de copii și juniori publicat de Federația Română de Fotbal confirmă încă o dată contrastul puternic dintre potențialul orașului și realitatea infrastructurii sportive din Iași. Deși ACSM Politehnica Iași rămâne cea mai bine clasată academie din județ, gruparea din Copou a ratat din nou intrarea în Top 20 național și, mai grav, a pierdut puncte importante față de anul trecut, într-un moment în care clubul se confruntă și cu spectrul falimentului.

În fruntea clasamentului domină în continuare Farul Constanța, cu peste 92 de puncte, confirmând modelul construit în ultimii ani la malul mării. Pe podium au urcat și Viitorul Cluj și Dinamo București, în timp ce Csikszereda Miercurea Ciuc a căzut pe locul patru după o pierdere consistentă de puncte.

La Iași, scăderea de 3,5 puncte este explicată oficial prin modificarea criteriilor de evaluare. Managerul academiei, Cezar Honceriu, a arătat că noul sistem avantajează cluburile care au echipe în Liga a III-a, secții de futsal sau formații feminine. Totuși, în spatele explicațiilor administrative se ascunde o problemă mult mai profundă: infrastructura fotbalului juvenil ieșean rămâne dramatic în urmă față de marile centre sportive ale țării.

Condiții „demne de secolul trecut”, la Poli!

Aproape jumătate din punctajul FRF este acordat pentru infrastructură și rezultate, exact capitolele unde Iașul suferă cel mai mult. Academia din Copou funcționează practic pe două terenuri sintetice, împărțite cu alte echipe și instituții sportive, în condiții pe care mulți părinți și antrenori le consideră departe de standardele moderne. Vestiarele sunt descrise drept „demne de secolul trecut”, iar lipsa unei baze sportive reale continuă să frâneze dezvoltarea copiilor talentați.

În plus, rezultatele sportive sunt modeste comparativ cu pretențiile unui oraș universitar și cu tradiție fotbalistică. Singura grupă care a reușit să atragă atenția este cea de Under 15, pregătită de Petre Sinescu, una dintre puținele echipe ieșene care încă păstrează șanse reale la performanță națională. La Under 16, pierderea unor jucători importanți către Rapid București a afectat serios parcursul echipei, într-un nou episod care arată cât de greu își poate păstra Iașul propriile talente.

Pe fundalul acestor probleme apare și o variantă de avarie care începe să fie discutată tot mai des în mediul fotbalistic ieșean: dacă ACSM Politehnica Iași va intra în faliment, grupele de juniori ar urma să fie mutate la CSM Iași 2020, iar oficialii ar încerca să obțină o dispensă de la FRF pentru păstrarea locului în Liga Elitelor.

Practic, fotbalul juvenil ieșean încearcă deja să pregătească un plan de supraviețuire înainte ca situația clubului-fanion să devină critică.

În restul județului, clasamentul FRF arată mici evoluții, dar fără impact major la nivel național. LPS Iași a urcat câteva poziții și a trecut de 55 de puncte, în timp ce Academia Didi Iași a coborât în clasament chiar dacă și-a inaugurat propria bază sportivă la Chicerea.

Imaginea de ansamblu este însă una care ridică mari semne de întrebare pentru viitorul fotbalului ieșean. În timp ce orașe precum Constanța, Cluj, Miercurea Ciuc sau București investesc masiv în academii, terenuri și centre moderne de pregătire, Iașul continuă să se bazeze mai mult pe improvizație, pasiunea antrenorilor și talentul copiilor. Iar într-un fotbal românesc în care diferența o face infrastructura, Copoul riscă să rămână tot mai departe de adevărata elită. Daniel LEONTE