Ce văd pisicile când privesc în gol: explicația fascinantă a acestui comportament

De ce se uită pisicile în gol?

Pisicile sunt dotate cu simțuri adaptate vieții de vânător, permițându-le să detecteze sunete, mișcări sau mirosuri abia perceptibile pentru oameni. În cele ce urmează, explorăm simțurile pisicii și cum aceste abilități extraordinare le influențează comportamentul aparent ciudat. 

Vederea pisicii – adaptată la întuneric și mișcare subtilă

Pisicile au o vedere nocturnă excelentă, care le permite să detecteze cu ușurință mișcările fine, chiar și în condiții de luminozitate scăzută. Ochii lor sunt construiți să absoarbă cât mai multă lumină, motiv pentru care văd mult mai bine pe întuneric decât noi.

Datorită unui strat reflectorizant din spatele retinei, numit tapetum lucidum, ochii lor strălucesc uneori în întuneric. Acesta reflectă lumina suplimentară în retină, oferindu-le un avantaj în întuneric, ceea ce explică și de ce pisicile par să fie active în zori sau în amurg, momente propice pentru vânătoare.

Câmpul lor vizual este, de asemenea, mai extins decât al nostru, acoperind aproximativ 200 de grade, ceea ce le permite să detecteze chiar și cea mai mică mișcare periferică. Așadar, când pisica ta se uită la un perete, poate fi fixată pe o insectă pe care noi nici n-o bănuim sau urmărește un fir de praf în aer, pe care noi l-am considera nesemnificativ.

Auzul lor captează cele mai înalte frecvențe

Auzul pisicilor este uimitor, având capacitatea de a percepe sunete cu o frecvență de până la 65 kHz, spre deosebire de oameni, care percep doar până la 20 kHz. De asemenea, urechile lor sunt foarte mobile, se pot roti și acționează ca niște antene, orientându-se către sursa zgomotului. Asta înseamnă că pisica poate sesiza și cel mai mic sunet – un șuierat slab, zgomotul unei insecte sau chiar mișcările mici ale unor vietăți de pe perete, cum ar fi gândacii sau alte insecte care trec neobservate de noi. 

Astfel, atunci când o pisică privește în gol sau într-un punct fix, poate fi atrasă de un sunet abia perceptibil care vine din acea direcție. Percepând sunete pe care noi nu le sesizăm, atenția lor poate părea de multe ori îndreptată către „nimic”.

Mirosul – un simț crucial pentru orientare și supraviețuire

Cu un simț olfactiv de patru ori mai puternic decât al nostru, pisicile au aproximativ 20 de milioane de celule olfactive, față de cele cinci milioane ale oamenilor. Acest simț puternic le permite să identifice mirosuri subtile, să recunoască locuri, să-și marcheze teritoriul și să aleagă hrana.

Felinele pot percepe mirosuri invizibile pentru noi, așa că, dacă ai mutat recent mobila sau au fost aduse alte animale în casă, ele ar putea adulmeca și analiza schimbările din spațiul lor, chiar dacă acest lucru se manifestă sub forma unei priviri concentrate către un loc aparent gol.

Mustățile pisicii, antene ultrasensibile

Mustățile unei pisici nu sunt doar accesorii simpatice. Ele reprezintă, de fapt, instrumente complexe de percepție, extrem de sensibile la variațiile din mediu. Acestea transmit semnale electrice către creier și ajută pisica să simtă cele mai fine mișcări de aer, ceea ce le oferă un simț spațial extraordinar.  Datorită mustăților, pisica poate „simți” prezența unui obiect chiar dacă acesta este la distanță. Astfel, o mișcare subtilă în aer, cum ar fi trecerea unei insecte sau un curent de aer, poate atrage atenția pisicii, determinând-o să fixeze un punct din cameră.

Gustul – exigent și selectiv

Pisicile sunt foarte selective în privința gustului, iar sensibilitatea lor la gust este ceva mai limitată decât la câini sau la oameni. Deși nu percep gustul dulce, ele sunt extrem de sensibile la gusturile care au legătură cu hrana lor, mai ales cele asociate cu carnea. De asemenea, felinele sunt obișnuite să fie exigente cu hrana pe care o consumă, adesea analizând mirosul, textura și aroma înainte de a mânca.

Ce văd și percep pisicile când se uită într-un punct fix

Comportamentul pisicii care se uită într-un punct fix nu este un mister complet. În mare parte, acest comportament se datorează simțurilor lor extrem de ascuțite. Pisicile percep lucruri pe care noi nu le putem vedea sau auzi, iar o insectă minusculă, un fir de praf în aer sau un sunet slab pot atrage atenția lor complet.

Pentru micuțele animale, aceste lucruri aparent nesemnificative reprezintă stimulente interesante. Așadar, data viitoare când îți surprinzi pisica uitându-se la perete, poți fi sigur că atenția ei este captată de ceva ce noi nu putem sesiza, dar care pentru ea este o experiență de explorare.