INCHIDE

Taina zilei care pregătește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și aduce povești de credință

Taina zilei care pregătește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și aduce povești de credință



Calendarul ortodox din 20 noiembrie marchează înainte-prăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului și aduce aminte de Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, Sfântul Mucenic Dasie și Sfântul Ierarh Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului.




Data de 20 noiembrie are o însemnătate aparte în calendarul ortodox. Credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, iar în această zi sunt pomeniți sfinți care au apărat credința, au trecut prin martiriu sau au avut un rol important în viața bisericii.


Textele liturgice din această zi vorbesc despre credință, curaj și statornicie. Sfânta Ana este cinstită pentru că și-a dus fiica la Templul din Ierusalim, pentru a o închina lui Dumnezeu, iar pomenirea sfinților arată diferite moduri prin care oamenii au rămas aproape de Dumnezeu.




O zi cu semnificații speciale pentru credincioși


Intrarea în Biserică a Maicii Domnului are o singură zi de pregătire înainte de sărbătoare. În această zi, cântările bisericești o laudă pe Sfânta Ana, mama Maicii Domnului, pentru că și-a ținut promisiunea față de Dumnezeu.


Potrivit textelor bisericești, Sfânta Ana își duce fiica la Templu cu multă bucurie. Acest moment este văzut ca o pregătire sufletească pentru sărbătoarea care urmează.


Troparul, glas 4



Bucurie mai dinainte ne dăruieşte astăzi Sfânta Ana, odrăslind Rod ce alungă întristarea, pe Singura pururea Fecioară, pe care o şi aduce astăzi cu bucurie, făgăduiţele rugăciuni împlinindu-şi în Templul Domnului, ca pe Ceea ce este Biserică a Cuvântului lui Dumnezeu şi Maică Curată.



Acest tropar pune accent pe bucuria adusă de Maica Domnului și pe locul ei deosebit în viața Bisericii. Mesajul este simplu: înainte de sărbătoare, credincioșii sunt îndemnați la ascultare, împlinirea făgăduinței și dăruire.




Povestea unui sfânt care a străbătut multe locuri


Grigorie Decapolitul s-a născut în sud-estul Asiei Mici, la Irinopole, una dintre cele zece cetăți din Decapole, în Isauria. Părinții lui, Serghie și Maria, erau credincioși, iar viața sa s-a desfășurat în timpul luptelor împotriva icoanelor, sub domnia lui Leon Armeanul.


Încă din copilărie a fost dat la învățătură și a arătat interes pentru cele bisericești. Citea la biserică, iar când a ajuns la tinerețe, părinții voiau să-l căsătorească. El a ales însă calea monahală și a intrat într-o mănăstire.


Acolo, egumen era Sfântul Simeon Mărturisitorul, unchiul său din partea mamei, care i-a devenit părinte duhovnicesc. Grigorie a rămas acolo 14 ani, ducând o viață de nevoință călugărească.


După această perioadă, Grigorie a început să călătorească prin sate și orașe. Îi întărea pe credincioși în păstrarea credinței și îi sprijinea în lupta pentru icoane, într-o vreme când acest lucru era periculos.


Drumul sfântului și locul unde se află moaștele


Drumul său a fost plin de încercări. A trecut prin Efes, Enos, Hrisopole, Corint, a stat un timp la Roma, a ajuns în Siracuza și la biserica Sfântului Mina din Tesalonic, unde a primit preoția.


Mai târziu, a mers spre Bizanț și a ajuns la muntele Olimp, unde a ajutat mulți creștini și a adus eretici pe calea credinței. Când s-a îmbolnăvit, a plecat la Constantinopol, unde unchiul său era închis pentru apărarea icoanelor. Grigorie a murit cu pace în anul 842.


Trupul său a rămas neputrezit și a fost păstrat cu multă cinste. În 1497, Banul Barbu Craiovescu a adus moaștele Sfântului Grigorie la Mănăstirea Bistrița din județul Vâlcea, unde se găsesc și astăzi.


Racla de argint în care se află moaștele a fost dăruită în 1656 de domnitorul Constantin Șerban. Moaștele Sfântului Grigorie sunt cunoscute ca făcătoare de minuni, atât pentru suferințele trupești, cât și pentru cele sufletești ale celor care vin cu credință.


Troparul, glas 4



Chip te-ai făcut înfrânării şi prin Dumnezeiescul Duh pe toţi i-ai luminat. Alergarea dreptei credinţe o ai săvârşit şi cu învăţăturile lumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi, Părinte Cuvioase Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.





Un soldat creștin și alegerea care a schimbat totul


Dasie a fost soldat creștin străromân în Legiunea XI Claudia a armatei romane. O inscripție de la Cernavodă i-a făcut pe cercetători să creadă că Tasius, numit și Dasius, a fost martirizat în Axiopolis, adică Cernavodă de astăzi, împreună cu Chirii și Quindeus sau Cindeus.


Numele Dasius vine din limba geto-dacică și înseamnă „miel”. Dasie a fost martirizat în timpul împăratului Dioclețian, care a domnit între anii 284 și 305.


Pătimirea lui este legată de sărbătoarea păgână Saturnalia, dedicată zeului Cronos, adoptat de romani sub numele de Saturn. Sărbătoarea ținea șapte zile în tot Imperiul Roman.


Înainte de sărbătoare, se alegea prin tragere la sorți un „rege”, care era îmbrăcat ca un împărat și, timp de treizeci de zile, participa la petreceri, iar la final era sacrificat zeului Cronos. În 304, sorții au decis ca acest rol să îi revină lui Dasie.


Fiind creștin în ascuns, Dasie a ales să nu accepte rolul de „rege” al sărbătorii. A preferat să sufere pentru credința sa, decât să ia parte la ritualuri păgâne.


Când a fost adus în fața soldaților, Dasie a mărturisit că este creștin și a spus că vrea să fie jertfit pentru Hristos, nu pentru Cronos. A fost întemnițat și dus la judecată în fața comandantului Bassus.


Comandantul l-a îndemnat să se lepede de credință, dar Dasie a refuzat. A fost chinuit și, în cele din urmă, a primit cununa muceniciei, rămânând în amintirea Bisericii ca un adevărat ostaș al lui Hristos.


Troparul, glas 4



Sfinte Dasie, mucenic al lui Hristos, pe tine te laudă obştea credincioşilor din Axiopolis. Că pe tiranul vrăjmaş, cu puterea crucii, cu statornicie în mărturisirea credinţei în Dumnezeu, vitejeşte l-ai călcat, făcându-te pe tine viteaz ostaş al lui Hristos. Că, lepădând păgânătatea, cununa cea adevărată, din mâna lui Hristos ai luat. Pe Acesta roagă-L, Preafericite Mucenice Dasie, să mântuiască pe toţi cei ce săvârşesc sfântă pomenirea ta.





O viață pusă în slujba credinței la Constantinopol


Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului, este pomenit tot pe 20 noiembrie. A fost ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai cunoscuți ierarhi ai Bisericii.


Despre Proclu se spune că a fost martor la o întâmplare deosebită: l-a văzut pe Sfântul Apostol Pavel vorbind la urechea Sfântului Ioan Gură de Aur, lucru care arată apropierea lui de viața duhovnicească și de învățăturile primite de la dascălul său.


Troparul, glas 4



Dumnezeul părinţilor noştri Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.



Pomenirea lui completează imaginea acestei zile, alături de Grigorie Decapolitul și Dasie. Fiecare dintre acești sfinți rămâne un exemplu de credință și statornicie.




O zi care unește credința, curajul și dăruirea


20 noiembrie aduce împreună, în calendarul ortodox, pregătirea pentru sărbătoarea Maicii Domnului și pomenirea unor sfinți cu vieți diferite. Grigorie Decapolitul este cunoscut pentru apărarea icoanelor, Dasie pentru mărturisirea credinței până la moarte, iar Proclu pentru tradiția duhovnicească de la Constantinopol.


Prin aceste pomeniri, credincioșii sunt îndemnați să urmeze exemplele de statornicie, rugăciune și curaj. Pregătirea pentru Intrarea Maicii Domnului în Biserică aduce acestei zile o atmosferă de liniște și bucurie, legată de dăruire și împlinirea făgăduinței față de Dumnezeu.