Cu cât au crescut pensiile speciale ale magistraților de la ultima reformă a lui Ciolacu. Suma pe care o primește de la buget fiecare fost judecător sau procuror

În luna octombrie a anului 2023, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, se lăuda cu promulgarea unei noii reforme a pensiilor speciale, reformă care ar fi trebuit, pe lângă reducerea cheltuielilor guvernamentale, să bifeze și un jalon important din PNRR. Datele de la Casa Națională de Pensii Publice arată că numărul pensionarilor a crescut, cel puțin în rândul magistraților, acolo unde se plătesc și cele mai mari pensii speciale.

Cu cât au crescut pensiile speciale ale magistraților

În luna mai a acestui an, potrivit datelor publice ale CNPP, în rândul foștilor magistrați erau 5.662 de pensionari, care beneficiau de o pensie medie de serviciu de 25.254 lei. Din această sumă, în medie, doar 7.444 lei erau suportați pe baza sistemului de contributivitate, 22.000 lei fiind suma suportată, în medie de la bugetul de stat.

Față de acum doi ani, avem o creștere atât a numărului de pensionari, cât și a pensiei medie de care beneficiază foștii procurori și judecători. Mai exact, în mai 2023, erau 5.252 de foști magistrați pensionari, cu aproape 400 mai puțini decât în prezent. Pensia medie în sistem era 21.555 lei, din care, de la bugetul de stat, era suportată suma de 19.900 lei.

Altfel spus, pensia specială a unui fost magistrat a crescut în medie cu aproape 4.000 de lei.

Unde a mai crescut numărul pensionarilor speciali

Creșteri semnificative a numărului pensionarilor speciali au fost înregistrate la mai multe categorii de beneficiari. Cea mai importantă a fost tot în sistemul judiciar, mai exact în rândul personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor. Aici, numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut de la 1.658 la 2.282. Pensia medie de care beneficiază aceștia a ajuns la 6.600, față de 5.100 în 2023, 3.800 lei fiind în medie suma suportată de la bugetul de stat.

Creșteri ale numărului de pensionari s-au înregistrat în rândul corpului diplomatic, de la 735 la 802, precum și în rândul foștilor parlamentari, unde numărul beneficiarilor a ajuns la 881, de la 714. Pensia medie de care beneficiază aceștia din urmă este de 6.100 lei, din care 3500 lei suportați, în medie, de la bugetul de stat.

Pe anul în curs, bugetul pentru pensiile speciale se ridică la circa 11 miliarde de lei, sau circa 1% din PIB. Suma este semnificativă, și include și pensiile militarilor, reprezentând 7-8% din totalul cheltuielilor cu pensiile ale statului (între 150 și 169 de miliarde lei).

Marcel Ciolacu și reforma pensiilor

La 29 mai 2023, coaliția PSD‑PNL a depus o serie de amendamente la legea pensiilor speciale, precum introducerea unei supraimpozitări de 30% pe componenta „necontributivă” care depășește salariul mediu brut, interzicerea cumulului pensiei speciale cu alte pensii, alinierea vârstei de pensionare la sistemul public (între 60 și 65 de ani, în funcție de categorie), precum și recalcularea pensiilor pe baza a 300 de luni de activitate și impunerea unor vechimi minime de până la 25 de ani în specialitate.

„Reforma pensiilor speciale a fost promulgată. Este cel mai greu şi mai important jalon din PNRR îndeplinit în acest an, de care depinde încasarea a încă trei miliarde de euro. Acum putem merge mai departe şi avem nevoie vitală de bani europeni.

De exemplu, doar domnul ministru Grindeanu ne solicită şi va primi astăzi 800 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să continue investiţiile din domeniul transporturilor. De aceea, este important să atragem şi alte finanţări externe pentru construcţia de autostrăzi”, declara premierul Marcel Ciolacu în luna octombrie, odată cu promulgarea legii.

În ciuda declarațiilor de atunci, Comisia Europeană nu a acceptat această reformă a pensiilor speciale, așa că în luna martie a acestui an a suspendat parțial plata celei de-a treia tranșe din PNRR (2 miliarde de euro) deoarece jalonul 215 legat de pensiile speciale nu a fost îndeplinit.