'Motivarea CCR este laconică și lacunară'. Un doctor în drept constituțional ridică mai multe semne de întrebare după anularea alegerilor

Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, de ce decizia CCR de a anula alegerile este și nu este inspirată. „Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR”, spune Bogdan Iancu.

990 euro/luna, Vila superba, nemobilata, spatioasa si bine compartimentata, parter si etaj, teren in proprietate, Bucium Plopii fara Sot, 0724033538

„Vedeți, hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 poate fi privită și ca un fel de chirurgie de urgență, dar pacientul a fost luat cam de pe stradă, fără consimțământ și fără forme. I s-a stabilit diagnosticul impromptu și a fost operat cu de-a sila, fiindu-i poate chiar salvată viața pe moment. Cel puțin, i s-a amânat decesul. Dreptul însă, chiar și dreptul constituțional, funcționează în cheie normativă de analiză și justificare, scopul nu are cum să scuze mijloacele, oricât ne-am dori aceasta. Instanțele de orice tip nu decid asupra întinderii competenței lor jurisdicționale, ele nu decid în absența unei proceduri legale, nu decid fără sesizări și nu se întrunesc informal pentru a da hotărâri.

Puterile lor nu se întind spre infinit, deduse liber din prevederi generale, ci provin din normele care prevăd atribuții concrete. Și dl. Georgescu împărtășește viziunea constituției liber-interpretabile, „vii”, considerând că din „reprezintă”, „veghează” și „garantul” de la Art. 80 rezultă nu un Președinte ci un „conducător de glie”. Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR. Oricât vom căuta, în Constituție, în Legea 47/1992, în Legea 370/2004, o bază tot nu vom găsi”, a spus Bogdan Iancu.

Bogdan Iancu spune că „motivarea este laconică și lacunară”.

„De exemplu, ideea că un candidat monopolizează internetul în detrimentul celorlalți frizează absurdul, mai ales în condițiile în care sursele de informare mass-media sunt diverse și au fost monopolizate destul de asimetric. Notele informative ale serviciilor conțin însăilări amatoristice de supoziții, nu probe. Unele note sunt sau conțin informații post-datate, ceea ce înseamnă că nu au fost „desecretizate” („declasificate”, cum se mai zice), ci parțial post-încropite după ședința CSAȚ. Curtea știe, înțelege aceste lucruri”, a explicat profesorul în drept constituțional.

„Judecătorii CCR nu sunt principalii responsabili pentru apariția ca prim-candidat a unui domn care vorbește mistic-legionar-medieval despre „glie” și-și descrie candidatura pentru funcția de Președinte al României ca „lucrare” (a lui cu noi toți și a tuturor cu Dumnezeu). Era evident, pe măsură ce zilele curgeau spre data turului doi, că domnul Georgescu avea șanse mari să câștige. Tensiunea socială și resentimentul susținătorilor domnului Georgescu se coagulau tot mai clar, palpabil. Rămâne de văzut ce vom face cu timpul cumpărat prin această soluție inedită la o problemă gravă. Deocamdată, ne vom putea face Sărbătorile în relativă liniște. Ca persoană privată, sunt și oarecum recunoscător CCR, mai ales în condițiile în care nu judecătorii poartă vina principală pentru acest fiasco de proporții gigantice.

Ca jurist, am aprehensiunile* descrise deja în răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. Sunt precedente periculoase, care, repetate, pot pune serios sub semnul întrebării ce a mai rămas din democrația noastră și din statul nostru, clamat-postulat a fi de drept. Curtea e infailibilă formal, dar e infailibilă practic doar atâta vreme cât nu-și subminează cu totul aparența de arbitru neutru, legat de Constituție și lege”, a mai spus Bogdan Iancu.

*aprehensiune,aprehensiuni, substantiv feminin Teamă vagă, frică nedeslușită (cauzată de eventualitatea apariției unui pericol).