Cum arată clasamentul țărilor unde românii din Diaspora își iau cetățenie

 „De ce Italia și Franța, spre exemplu, pierd în atractivitatea migranților prin reducerea cifrelor de achiziție de noi cetățeni români? Sporește, se pare, atractivitatea Germaniei, Spaniei și Belgiei”, scrie sociologul Dumitru Sandu.

Între 2019 și 2024, țările europene care au pierdut în atragerea de migranți veniți din România sunt Italia (-71 mii), Spania (-52 mii), Portugalia (-11 mii) și Grecia (-7 mii). 

Au câștigat, însă, imigranți de cetățenie română în special țările din vestul și din nordul Europei, precum Germania (+117 mii), Franța (+34 mii), Austria (+41 mii), Belgia (+33 mii) și Olanda (+27 mii).

Calculele au fost făcute de sociologul Dumitru Sandu plecând de la date EUROSTAT, organismul Comisiei Europene care se ocupă cu statistica, și publicate joi într-o analiză pe site-ul Contributors.ro.

În Italia, în 2022 și 2023, în total, peste 30.700 de români au cerut cetățenie. Pe locul 2, s-a situat Germania, cu aproape 14.600 de români în cei doi ani. Regatul Unit se află pe locul 3, cu 11.200 de români, iar pe locul 4 Spania, cu peste 9.100.

Dacă în Belgia, în 2021 au cerut cetățenie 1.968 de români, cifrele indică o creștere importantă, de 3.460 de români, în 2023.

„Altfel spus, emigrația din România în țările europene se reorientează tot mai mult dinspre sudul relativ sărac spre nord-vestul bogat. Nu poate fi vorba numai de efectul pandemic ci și de comparațiile multiple ale migranților, efectele cumulate ale migrației, rețelele de migrație etc”, notează sociologul.

Conform acestuia, în toată această perioadă dintre 2019 și 2024, ponderea emigranților români din „hexagonul” de atracție (primele șase țări europene ca atractivitate a emigrării din România în Europa) rămâne extrem de ridicată, și constantă (la peste 87% din emigrația europeană a cetățenilor din România). 

„Sub aspectul ierarhiei de atracție a românilor prin achiziția cetățeniei țării de destinație, țările din „hexagonul” european de maximă atracție a românilor tind să aibă cel mai mare număr de migranți care adoptă și o altă/a doua cetățenie. Este cazul românilor din Italia, Spania, Germania și Franța. Desigur, contează în interpretare și legislația țării de destinație. Pentru Marea Britanie nu este clară tendința deoarece, după Brexit, cifrele de care dispunem pentru câștigarea de cetățenie sunt simple estimări”, mai scrie sociologul.

Datele EUROSTAT folosite în analiză confirmă faptul că și în perioada afectată de pandemia COVID-19 se menține atragerea maximă a emigranților români către țările din așa-numitul „hexagon” european de migrație – Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța și Austria.

„Cel puțin în aceste țări ar trebui întreprinse cercetări/sondaje de aprofundare a cunoașterii modelelor culturale de migrație a românilor în străinătate. (…) Datele EUROSTAT cu care am lucrat relevă și tendința unei creșteri constante a numărului celor care adoptă și o altă/o a doua cetățenie, semnal al unei intenții din ce în ce mai slabe de revenire în țară. Poate, urmare a unei astfel de constatări, se decide cineva dintre cei responsabili de politici publice în domeniu, să stimuleze și cercetări în străinătate asupra motivației celor care achiziționează o altă/și o altă cetățenie decât cea română”, concluzionează sociologul.