Legislația secretă a României! Mii de hotărâri de guvern care nu au fost niciodată făcute publice. Dezvăluiri

 Nu toată legislația României este publică. Și, poate și mai curios, această secretizare poate dura pentru totdeauna. Hotărârile clasificate devin publice doar dacă inițiatorul va alege să anuleze decizia inițială de secretizare. Anual, Guvernul adoptă zeci de hotărâri de guvern și, foarte rar, ordonanțe care sunt clasificate și care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Peste 99% dintre aceste decizii secrete ale Guvernului sunt sub formă de hotărâri de guvern. Foarte rar, și decretele președintelui sunt clasificate. În 2024, două decrete semnate de Iohannis au fost secretizate. Premierii care au secretizat cele mai multe hotărâri de guvern sunt Petre Roman, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta, Marcel Ciolacu. 

Legislația secretă a României, ascunsă de ochii publicului din 1990

În perioada 1990–2025, au fost secretizate în total 1.966 de hotărâri de guvern (HG-uri), așa cum reiese din informațiile obținute de FANATIK de la Palatul Victoria. Un sfert dintre acestea au fost aprobate chiar în primul an de democrație, în 1990. 

Numărul este unul impresionant. Este mai mare decât numărul total de HG-uri publicate într-un an. Ca o comparație, în 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat în total aproape 1.700 de hotărâri de guvern.  

Secretizare și pe interesul politicienilor

Spre exemplu, prin HG nr. 999 din 2022, guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis să secretizeze decizia prin care s-a stabilit refacerea vilei din Bulevardul Aviatorilor, despre care Recorder a scris apoi că era aranjată pentru președintele Klaus Iohannis. În cele din urmă, fostul președinte nu s-a mai ales cu nicio locuință în Capitală, așa cum a dezvăluit în această lună FANATIK.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) ne-a precizat că secretizarea legislației este reglementată în prezent de dispozițiilor unei legi din 2022.  

„Clasificarea (secretizarea) informațiilor, inclusiv cele conținute de actele normative, se realizează potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificat, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, informațiilor li se pot atribui niveluri de secretizare, cu prilejul elaborării lor, de către persoanele prevăzute la art. 19 din Legea nr. 182/2002”, sunt informațiile oferite într-un răspuns scris de SGG, pentru FANATIK. 

Cine decide secretizarea

Unul dintre foștii premieri, Dacian Cioloș, ne-a explicat că nu prim-ministrul decide clasificarea unei hotărâri de guvern. „Inițiatorul decide acest lucru. Nu este un ministru anume care face asta sau o anumită instituție. Inițiatorul consideră că întreg textul sau doar o parte trebuie să fie secret”, ne explică acesta.

Cioloș ne asigură că secretizarea nu împiedică specialiștii din ministere și din Guvern să studieze legalitatea textului.

„Chiar și aceste hotărâri de guvern secretizate iau avizele necesare. Sunt trimise cu poșta specială de inițiatori la Ministerul Justiției. Acolo, personalul care are certificate ORNISS (n.r – certificat asigurat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), care le permite citirea anumitor documente clasificate, le studiază și își dă avizele necesare sau nu”, ne mai explică fostul premier.

Votul este departe de ochii funcționarilor

Mai departe, un proiect de lege secretizat, dacă este avizat de alte ministere, în special cel al Justiției, ajunge pe masa de lucru a guvernului.

Tot Dacian Cioloș ne explică faptul că acum premierul, dar și miniștrii, pot citi textul legii în totalitate.

„La mapa de lucru de la o ședință de guvern sunt trecute și proiectele de hotărâre de guvern clasificate. Premierul, dar și toți miniștrii le pot citi. Însă, când se discută aprobarea sau nu a acestor hotărâri, în sala de ședințe rămân doar miniștrii și premierul. Restul funcționarilor ies din sală”, spune Dacian Cioloș  .

SGG ne-a explicat că accesul la aceste decizii clasificate se face doar „cu respectarea principiului necesității de a cunoaște numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.

Nicolae Ciucă ne-a precizat că pentru miniștri și premier procedura este una identică între o hotărâre clasificată și una secretizată. Diferența este dată de măsuri de confidențialitate asupra funcționarilor din guvern.

„Toate HG-urile urmează aceeași procedură, doar ca cele secretizate respectă măsurile de confidențialitate – acces la informații clasificate – și nimic altceva”, ne-a punctat acesta.

Fără număr

„Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a transmis de la Palatul Victoria.

Adoptarea unui astfel de HG pleacă de la proiect. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a confirmat și de reprezentanții Guvernului României.

Posibile abuzuri

Desecretizarea unor HG-uri este o procedură destul de rară, așa cum s-a întâmplat în 2024 cu HG-ul nr. 999/2022, referitoare la vila de pe Bulevardul Aviatorilor.

Câteva exemple de hotărâri de guvern au ieșit totuși la iveală:

• HG nr. 947 din 2006 – conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.
• HG nr. 410 din 2011 – cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013.

Societatea civilă a observat în ultimii ani o tendință tot mai mare de secretizare a deciziilor guvernului. „Este puțin probabil că mai există vreo țară UE în care denumirea unei instituții a statului să fie secretă. În care prețul plimbărilor președintelui să fie secret, printr-un act secretizat de către niște instituții secrete, în mod secret, a cărei secretizare este și ea lipsită de motivație, căci nu putem afla, iată, prin mijloace democratice, cine a emis acel act, de ce l-a secretizat și nici ce conține”, susțin reprezentanții APADOR-CH, organizația care a analizat acest fenomen.

Victor Ponta și Marcel Ciolacu, doi dintre ultimii premieri care au mai trecut de 40 de HG-uri secretizate într-un an, nu ne-au răspuns la întrebările legate de mandatul lor și de deciziile secretizate.

Ca o curiozitate, Nicolae Ciucă, fost general, a avut doar 10 HG-uri secretizate în 2022, an în care a pornit invazia Ucrainei de către Rusia.

Desecretizarea, niciodată

Unul dintre premierii cu cele mai puține hotărâri de secretizare ne-a asigurat că legea secretizată nu are termen de valabilitate. „Secretizarea nu expiră după un anumit număr de ani: 5, 10, 25, 100. O hotărâre secretizată poate fi desecretizată printr-o altă decizie de acest gen, care stabilește publicitatea HG-ului secretizat”, ne asigură fostul premier care a dorit să nu-i publicăm numele.

Dacian Cioloș întărește ideea și susține că, de obicei, inițiatorul decide desecretizarea.

Ministerul Apărării, RA-APPS, Ministerul de Interne, cel al Comunicațiilor și deciziile care privesc serviciile de informații sunt secretizate cel mai des.

„În ce privește termenele de menținere a informațiilor clasificate sub incidența reglementărilor protective prevăzute de legislația în vigoare, precizăm că limitele acestora sunt prevăzute de art. 12 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare”, ne mai precizează reprezentanții SGG.

Cum se obține un certificat care permite citirea legislației secrete

„Potrivit art. 3 din Standardele naţionale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, autorizația de acces la informații clasificate este documentul eliberat de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște”, ne-au explicat reprezentanții Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).

La solicitarea conducătorului persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, ORNISS dispune iniţierea procedurilor de verificare efectuate de către autoritatea desemnată de securitate competentă, conform prevederilor art. 152 alin. (1).

„În baza rezultatului verificărilor comunicat de autoritatea desemnată de securitate competentă (ADS), ORNISS comunică instituției solicitante decizia privind eliberarea autorizației de acces la informații clasificate”, ni s-a mai transmis de la ORNISS.

Din prevederile legale menționate rezultă faptul că eliberarea autorizației de acces la informații clasificate este de competența conducătorului instituției deținătoare de astfel de informații, au mai adăuga reprezentanții instituției.

Clasamentul premierii României cei mai secretoși

• Petre Roman – peste 565 de HG-uri secretizate în mandatul dintre 26 decembrie 1989 – 1 octombrie 1991. A guvernat într-o perioadă de tranziție și instabilitate.
• Adrian Năstase – 280 de HG-uri secretizate între 28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004, perioadă caracterizată de opacitate instituțională.
• Nicolae Văcăroiu – 254 de HG-uri secretizate între 19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996.
• Călin Popescu-Tăriceanu – 111 HG-uri secretizate în mandatul 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008.
• Emil Boc – 98 de HG-uri secretizate între 22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012.
• Victor Ponta – 97 de HG-uri secretizate între 7 mai 2012 – 4 noiembrie 2015.
• Radu Vasile – 132 de HG-uri secretizate între 17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999.
• Mugur Isărescu – 66 de HG-uri secretizate în mandatul 28 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000.
• Victor Ciorbea – 61 de HG-uri secretizate în mandatul 12 decembrie 1996 – 30 martie 1998.
• Theodor Stolojan – 35 de HG-uri secretizate între 16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992.
• Dacian Cioloș – 23 de HG-uri secretizate între 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017.
• Florin Cîțu – 22 de HG-uri secretizate între 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021.
• Nicolae Ciucă – 22 de HG-uri secretizate între 25 noiembrie 2021 – 15 iunie 2023.
• Ludovic Orban – 21 de HG-uri secretizate între 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020.
• Viorica Dăncilă – 17 HG-uri secretizate între 29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019.
• Mihai Tudose – 14 HG-uri secretizate între 29 iunie 2017 – 16 ianuarie 2018.
• Marcel Ciolacu – 65 de HG-uri secretizate și 2 ordonanțe clasificate în mandatul 15 iunie 2023 – 5 mai 2025.
• Sorin Grindeanu – 3 HG-uri secretizate între 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017.
• Mihai Răzvan Ungureanu – 2 HG-uri secretizate între 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012.

HG-urile secretizate pe ani

• 2025 – Au fost secretizate 13 hotărâri de guvern (HG-uri), cu numerele: 25, 54, 185, 200, 227, 228, 263, 301, 406, 422, 546, 547, 553.
• 2024- 40 de HG-uri au fost clasificate. Numerele acestora sunt: 71, 114, 139, 180, 185, 201, 259, 301, 395, 396, 647, 892, 913, 931, 950, 978, 1.017, 1.020, 1.078, 1.106, 1.146, 1.124, 1.245, 1.254, 1.290, 1.401, 1.432, 1.433, 1.284, 1.285, 1.286, 1.287, 1.529, 1.530, 1.531, 1.532, 1.559, 1.617, 1.618, 1.705.

De asemenea, au fost secretizate două decrete prezidențiale: D. nr. 1.213/16-09-2024 și D. nr. 1.320/13-11-2024. Premier: Marcel Ciolacu.

• 2023 – 25 de HG-uri clasificate. Premieri: Nicolae Ciucă (până la 12 iunie) și Marcel Ciolacu (cu 13 decizii secretizate).
• 2022 – 10 HG-uri clasificate. Premier: Nicolae Ciucă.
• 2021 – 22 HG-uri clasificate. Premieri: Florin Cîțu (până pe 25 noiembrie), apoi Nicolae Ciucă.
• 2020 – 20 HG-uri clasificate. Premieri: Ludovic Orban (până pe 7 decembrie), apoi Florin Cîțu.
• 2019 – 5 HG-uri clasificate. Premieri: Viorica Dăncilă (până pe 4 noiembrie), apoi Ludovic Orban.
• 2018 – 13 HG-uri clasificate. Premieri: Mihai Tudose (până pe 16 ianuarie), apoi Viorica Dăncilă.
• 2017 – 17 HG-uri clasificate. Premieri: Sorin Grindeanu (până pe 29 iunie), Mihai Tudose (din 29 iunie).
• 2016 – 22 HG-uri clasificate. Premier: Dacian Cioloș.
• 2015 – 28 HG-uri clasificate. Premier: Victor Ponta.
• 2014 – 23 HG-uri clasificate. Premier: Victor Ponta.
• 2013 – 32 HG-uri clasificate. Premier: Victor Ponta.
• 2012 – 17 HG-uri clasificate. Premieri: Mihai Răzvan Ungureanu, apoi Victor Ponta.
• 2011 – 25 HG-uri clasificate. Premier: Emil Boc.
• 2010 – 117 HG-uri clasificate. Premier: Emil Boc.
• 2009 – 43 HG-uri clasificate. Premier: Emil Boc.
• 2008 – 32 HG-uri clasificate. Premieri: Călin Popescu-Tăriceanu (până pe 22 decembrie), apoi Emil Boc.
• 2007 – 13 HG-uri clasificate. Premier: Călin Popescu-Tăriceanu.
• 2006 – 27 HG-uri clasificate. Premier: Călin Popescu-Tăriceanu.
• 2005 – 39 HG-uri clasificate. Premier: Călin Popescu-Tăriceanu.
• 2004 – 88 HG-uri clasificate. Premieri: Adrian Năstase (până în decembrie), apoi Călin Popescu-Tăriceanu.
• 2003 – 97 HG-uri clasificate. Premier: Adrian Năstase.
• 2002 – 56 HG-uri clasificate. Premier: Adrian Năstase.
• 2001 – 39 HG-uri clasificate. Premier: Adrian Năstase.
• 2000 – 66 HG-uri clasificate. Premieri: Mugur Isărescu (până pe 28 decembrie), apoi Adrian Năstase.
• 1999 – 74 HG-uri clasificate. Premieri: Radu Vasile (până în decembrie), apoi Mugur Isărescu.
• 1998 – 70 HG-uri clasificate. Premieri: Victor Ciorbea (până în martie), Gavril Dejeu (interimar martie-aprilie), Radu Vasile (din aprilie).
• 1997 – 39 HG-uri clasificate. Premier: Victor Ciorbea.
• 1996 – 75 HG-uri clasificate. Premieri: Nicolae Văcăroiu (până în decembrie), apoi Victor Ciorbea.
• 1995 – 78 HG-uri clasificate. Premier: Nicolae Văcăroiu.
• 1994 – 69 HG-uri clasificate. Premier: Nicolae Văcăroiu.
• 1993 – 29 HG-uri clasificate. Premier: Nicolae Văcăroiu.
• 1992 – 30 HG-uri clasificate. Premieri: Theodor Stolojan (până în noiembrie), apoi Nicolae Văcăroiu.
• 1991 – 95 HG-uri clasificate. Premieri: Petre Roman (până în octombrie), apoi Theodor Stolojan.
• 1990 – 479 HG-uri clasificate. Premier: Petre Roman.