VIDEO Ești atent la semnele care pot indica dacă o postare sau o știre sunt reale sau false? Patru indicatori de bază

 

 Este foarte important să ieșim la vot, și să o facem bine informați. Chiar dacă este imposibil să eliminăm complet conținuturile manipulative, putem învăta să le identificăm și să luăm decizii informate în viața de zi cu zi. Iată câțiva indicatori ai manipulării la care să fii atent când interacționezi cu un mesaj dintr-o știre sau pe social media, potrivit informațiilor sintetizate de jurnaliștii ENTR.

 

Sinteza a fost realizată împreună cu Oana Manițiu, de la Context.ro, pe baza materialelor Asociației District Hub, Centrului pentru Jurnalism Independent, Studiul “Teoria sofismelor în abordări contemporane de gândire critică” – autor Marius Dobre, Context.ro, Info Sud-Est, G4Media.

Iată cei patru indicatori principali, potrivit sintezei realizată din sursele citate:

1. Autorul mesajului, identificat căutând sursa originală. „Caută aceeași informație și pe alte site-uri și compar-o cu informația care a ajuns la tine inițial. Din căutarea mai multor site-uri, vei găsi până la urmă și site-ul oficial care a publicat-o. Acest lucru îți poate oferi semne suplimentare pentru a-ți putea da seama de veridicitatea mesajului. De cele mai mult ori, pot fi declarații trunchiate sau jumătăți de adevăr”. 

După ce am găsit autorul mesajului, se poate verifica ce alt conținut a publicat, dacă apar conținuturi făcute cu AI, dacă apar trecute sursele în ştire, cu un hyperlink. Indicii suplimentare sunt securitatea paginii, reclamele (dacă sunt și reclame în limbi străine sau care trimit către articole tendențioase), sau dacă titlul este de tip clickbait (titlul exagerează conținutul materialului). 

În cazul paginilor de social media, verificăm autorul (contul) – este o persoană reală? Ce alte conținuturi publică? Ce alte pagini urmărește? Promovează conținut plătit? Cine plătește reclamele? 

Astfel, pot fi verificate secțiunile de comentarii, unde, pe Meta, pot apărea linkuri către pagini de știri, iar pe Tik Tok pot fi utilizate anumite combinații de emoticoane, hashtaguri și cuvinte cheie care să crească anorganic reach-ul postării. Context.ro a dezvoltat un soft anti-dezinformare și a derulat o analiză complexă pe tema aceasta, atât în privința alegerilor prezidențiale, cât și parlamentare. Info Sud-Est a documentat strategia pe TikTok a lui Călin Georgescu, iar G4Media a analizat felul în care o rețea de așa-ziși voluntari de pe Telegram au dus la viralizarea postărilor lui Georgescu pe Meta, TikTok și X.

Nu în ultimul rând, utilizatorii online trebuie să fie atenți și la deepfake-uri. Deepfake-urile sunt un tip de conținut, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care permite modificarea sau crearea unui video, a unei fotografii sau a unui conținut audio, astfel încât să atribuie fapte sau declarații false unor persoane de interes public. Acestea se folosesc foarte des pentru a manipula și distorsiona discursuri politice sau știri, devenind tot mai greu de deosebit de conținutul original.

2. Limbajul vag, ambiguu, însoțit de termeni polisemantici, sunt un alt indicator al manipulării.

„Expresii precum „binele general”, „dreptate pentru popor” sau „pierderea valorilor”, „pierderea tradiției”, „suveranitatea poporului” (nu în sensul constituțional de stat suveran), „dușmanii națiunii” sunt adesea folosite pentru a transmite mesaje emoționale fără a oferi detalii concrete”, arată sursele citate. „Scopul lor este de a impresiona publicul prin exprimarea lor extravagantă, lipsită, însă, de o referință concretă sau aplicabilitate practică în redactarea unor politici publice”.

3. Sofismele și erorile de argumentare intenționate.

Peste 170 astfel de sofisme au fost documentate de jurnaliștii de la Context.ro. „Acestea sunt menite să convingă publicul cu privire la o teză făcând apel la emoții, la neatenție, sau aducând dovezi incomplete, irelevante și analogii false. Sunt un instrument foarte util pentru a manipula, însă pot fi ușor identificate fie printr-o citire atentă a mesajului, fie prin verificarea faptelor aduse în discuție (A spus x acest lucru? S-a întâmplat y eveniment?). Iată câteva exemple recente de sofisme și erori de argumentare: 

• Apelul la frică: UE vrea să ne bage în război, UE ne-a cumpărat țara, ne fură suveranitatea, libertatea, identitatea.
• Apelul la mândrie: Românul nu va mai da niciun leu pentru altă ţară; Românii nu sunt sclavii globaliștilor. 
• Gândirea alb-negru şi abordările simpliste: ori eşti suveranist, ori eşti un globalist împotriva poporului tău, soluţia e răzvrătirea etc.”, arată sursele citate. 

4. Reacția emoțională generată de mesaj.

Fiecare conţinut publicat are rolul de a stârni o reacţie, fie pozitivă, fie negativă. Ne provoacă frică, furie, nemulţumire, răzvrătire, aşa că acceptăm mult mai uşor soluţii ideale, de cele mai multe ori imposibil de aplicat în realitate. ”De aici, pornește aruncarea de vină pe diferite categorii prezentate ca `dușmani responsabili pentru tot ceea ce ne nemulțumește`: imigranți, homosexualii, ateii, soroşiştii, progresiştii, globaliştii, PRESA, sistemul, sau oricine are o opinie diferită. Astfel de mesaje sunt mai ușor de viralizat, deoarece au un caracter controversat, fiind mult mai ușor de acceptat de public, fără o analiză critică, în contextul în care anumite păreri sau valori (biasuri) sunt deja internalizate”. 

Cum poți să-ți verifici informația? 

Potrivit sintezei din sursele citate, cei care urmăresc conținutul publicat în mediul online trebuie să fie atenți la cei patru indicatori enunţaţi mai sus: autori care nu prezintă încredere, limbaj ambiguu, sofisme, mesaje cu un puternic conţinut emoţional. 

De asemenea, trebuie verificate mai multe surse: să afle cum este prezentat acelaşi conţinut de către mai mulţi autori, mai multe persoane publice (inclusiv influenceri), mai multe pagini oficiale şi site-uri de ştiri. 

În plus, este recomandat să mențină „o doză sănătoasă de scepticism, dar şi un dialog deschis cu cei cu alte opinii: chiar şi atunci când interacţionezi cu surse pe care le consideri de încredere şi care îţi confirmă credinţele, merită să păstrăm undeva și acest un gând: “poate nu este aşa”. Cu toţii suntem susceptibili manipulării, toţi putem crede anumite mesaje care corespund unor pre-concepții, valorilor noastre despre realitate, aşa că este cel mai bine să fim deschişi şi către opinii opuse nouă, să încercăm să înţelegem”.