Adolescenți în criză la Iași. Semnalele care pot preceda o sinucidere

* aproape jumătate dintre adolescenții incluși într-un amplu studiu realizat în România au declarat că au avut cel puțin o dată gânduri suicidare * la Iași, opt minori și-au luat viața în ultimii trei ani * psihiatri, psihoterapeuți, sociologi, consilieri și teologi discută despre semnalele care pot apărea înaintea unei crize

Izolarea, pierderea interesului pentru lucrurile care înainte produceau bucurie, schimbările bruște de comportament, sentimentul că nu mai există ieșire sau vorbele despre moarte pot preceda o criză gravă. La Iași, specialiștii care lucrează cu adolescenți vorbesc despre probleme de relaționare, respingere, conflicte în familie și dificultatea copiilor de a gestiona emoții pentru care nu au încă suficiente instrumente. Statisticile arată însă că fenomenul depășește cu mult cazurile care se termină tragic.

În Iași, opt minori s-au sinucis în ultimii trei ani: patru în 2024, trei în 2025 și unul în 2026. Sunt date transmise de Institutul de Medicină Legală Iași. În aceeași perioadă au fost consemnate alte 177 de decese prin suicid în rândul adulților – 67 în 2024, 64 în 2025 și 46 în 2026, până la momentul centralizării.

Datele citate chiar de Direcția de Sănătate Publică Iași arată dimensiunea acestei zone aproape invizibile. Într-un studiu realizat în România pe 10.114 adolescenți, cu vârsta medie de 17 ani, 48,9% au declarat că au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% spuneau că erau permanent triști și nu puteau scăpa de această stare, iar 21,5% trecuseră prin perioade în care s-au simțit depresivi în precedentele șase luni.

Adolescența, între depresie, respingere și izolare

Tot DSP Iași atrage atenția că tulburarea depresivă majoră la copii și adolescenți rămâne frecvent nerecunoscută și netratată. Instituția citează estimări potrivit cărora depresia afectează aproximativ 8,3% dintre adolescenții din regiunea europeană a OMS, în timp ce aproximativ 30% pot avea simptome depresive subclinice.

La Iași, experiența consilierilor școlari aduce cifrelor o explicație din viața de zi cu zi. Printre problemele întâlnite în cabinete apar relațiile cu prietenii, respingerea din grup, certurile, izolarea, complexele de inferioritate și dificultățile din familie. Perioada pubertății, în special între 12 și 14 ani, poate aduce emoții intense pe care copilul nu știe încă să le gestioneze.

Pe 13 octombrie, specialiștii se întâlnesc la Iași

Tema va fi adusă în dezbatere la Iași pe 13 octombrie 2026, de la ora 18.00, într-o întâlnire care reunește perspective medicale, psihologice, sociale și spirituale. La discuție participă Dragoș Panainte, sociolog și cadru didactic asociat în cadrul Departamentului de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; Cornel Celmare, consilier școlar și psihoterapeut; Nicu Severin Sânzianu, tată, antreprenor și doctorand în teologie ortodoxă; Laura Pruteanu, facilitator și părinte de adolescent; Simona Filip, psihoterapeut sistemic de cuplu și familie, și dr. Mihaela Gherasim, medic primar psihiatru și specialist în psihiatrie pediatrică, psihoterapeut. Moderator este psihoterapeutul Ana Baianu.

Discuția va urmări semnalele discrete care pot fi ratate de familie și școală, intervenția concretă a unui părinte, profesor sau prieten și traseul care începe în momentul în care adolescentul reușește să spună că are nevoie de ajutor.

Cele opt decese înregistrate la Iași în ultimii trei ani reprezintă punctul final și cel mai dramatic al problemei. Cifra care ar trebui să preocupe însă la fel de mult este alta: 48,9% dintre adolescenții chestionați într-un amplu studiu românesc au spus că au avut cel puțin o dată gânduri suicidare. Între aceste două statistici se află spațiul în care familia, școala, prietenii și specialiștii pot interveni.

Teona SOARE