Doar 59 de oameni trebuie să păzească pădurile Moldovei!

* aceștia acoperă mii de kilometri pătrați de fond forestier din județele Iași, Suceava, Bacău, Botoșani și Neamț * situația este cu atât mai alarmantă cu cât Ministerul Mediului recunoaște oficial că aproximativ 50% dintre posturile Gărzii Forestiere sunt neocupate

Pădurile Moldovei par să fie lăsate aproape fără pază. În timp ce autoritățile vorbesc despre combaterea tăierilor ilegale, protejarea fondului forestier și controale permanente, realitatea din teren este cu totul alta: Garda Forestieră Suceava, instituția responsabilă inclusiv pentru județul Iași, funcționează cu numai 59 de angajați, care trebuie să supravegheze un teritoriu uriaș ce cuprinde cinci județe - Iași, Suceava, Bacău, Botoșani și Neamț.

Garda Forestieră lucrează cu o capacitate redusă dramatic

Mai grav este că documentele oficiale arată un adevăr care ridică numeroase semne de întrebare. La nivel național, aproape jumătate dintre posturile aprobate în Garda Forestieră Națională și structurile sale teritoriale sunt vacante, ceea ce înseamnă că instituția însărcinată să apere una dintre cele mai importante resurse ale României lucrează cu o capacitate redusă dramatic.

Potrivit datelor oficiale, în întreaga rețea a Gărzii Forestiere Naționale activează doar 465 de angajați, dintre care 381 sunt ingineri silvici. În cazul Gărzii Forestiere Suceava, cea care răspunde inclusiv de județul Iași, există 59 de angajați, dintre care 51 sunt ingineri silvici.

La prima vedere, cifrele pot părea rezonabile. În realitate însă, ele ascund o situație extrem de dificilă. Cei 59 de salariați nu patrulează doar în județul Iași, ci trebuie să acopere mii de kilometri pătrați de fond forestier din cinci județe, să efectueze controale, să verifice exploatările forestiere, să participe la acțiuni împotriva tăierilor ilegale și să răspundă numeroaselor sesizări venite din teritoriu.

Situația este cu atât mai alarmantă cu cât Ministerul Mediului recunoaște oficial că aproximativ 50% dintre posturile aprobate sunt neocupate. Iar asta deoarece lipsesc resursele financiare, concursurilor de angajare fiind blocate în ultimii ani.

Timpi mai mari de reacție și o capacitate redusă de intervenție

Cu alte cuvinte, România încearcă să protejeze milioane de hectare de pădure cu o instituție care funcționează aproape la jumătate din efectivul necesar.

Deficitul de personal nu este doar o problemă administrativă. El se traduce prin mai puține controale în teren, timpi mai mari de reacție și o capacitate redusă de intervenție exact în zonele unde presiunea asupra pădurilor este cea mai mare.

În același document oficial, Garda Forestieră Națională respinge și ideea extinderii atribuțiilor personalului silvic pentru depistarea muncii nedeclarate, susținând că astfel de competențe trebuie să rămână exclusiv în sarcina Inspecției Muncii. Argumentul este simplu: inspectorii silvici sunt deja suprasolicitați, iar atribuțiile suplimentare ar afecta și mai mult activitatea de control.

În timp ce exploatările ilegale de lemn continuă să reprezinte una dintre cele mai sensibile probleme de mediu din România, cifrele oficiale demonstrează că pădurile nu sunt cu adevărat păzite în întregime.

Daniel BACIU