Noaptea stelelor căzătoare. Unde merg ieșenii să vadă Perseidele

* noaptea de 12 spre 13 august aduce unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale verii * pentru ieșeni, cheia este simplă: cât mai departe de luminile orașului

Cine este dispus să lase în urmă iluminatul Iașului și să caute un petic de cer întunecat poate prinde, în noaptea de miercuri spre joi, spectacolul Perseidelor. Maximul curentului este anunțat pentru 13 august, la ora 6:00, iar Luna nu va încurca deloc observațiile. Dobrovăț, Hadâmbu, Bârnova sau zonele deschise dinspre Repedea pot deveni, pentru câteva ore, puncte de fugă din oraș.

Perseidele ating maximul în dimineața de 13 august

Curentul de meteori Perseide ajunge la maxim pe 13 august 2026, în jurul orei 6:00, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Pentru că momentul maximului vine deja spre dimineață, astronomii recomandă observațiile în special în noaptea de 12 spre 13 august, dar și în cea de 13 spre 14 august. Cel mai bun interval începe după miezul nopții și continuă până spre zori. Anul acesta există și un avantaj important: Luna nu va strica spectacolul. Luna Nouă se produce pe 12 august, la ora 20:37, astfel încât cerul va rămâne suficient de întunecat pentru observații.

Într-o zonă rurală cu cer foarte întunecat se pot vedea, în mod obișnuit la maxim, aproximativ 30–50 de meteori pe oră, arată American Meteor Society. În condiții ideale, rata teoretică a Perseidelor poate ajunge la 100 de meteori pe oră. Observatorul „Amiral Vasile Urseanu” avertizează însă că diferența dintre oraș și un loc cu adevărat întunecat poate fi uriașă: luminile urbane „înghit” o mare parte dintre meteorii mai slabi.

Unde pot merge ieșenii

Pentru ieșeni, soluția nu este neapărat o deplasare de zeci de kilometri, ci găsirea unui loc fără iluminat stradal puternic și cu o deschidere cât mai mare asupra cerului. Dobrovăț este una dintre variantele cele mai tentante, mai ales dacă observatorii se îndepărtează de centrul localității și de șoselele iluminate. O altă direcție bună este Hadâmbu, spre zonele rurale deschise din jurul mănăstirii.

Mai aproape de municipiu pot fi încercate Bârnova și zonele înalte și deschise dinspre Repedea, însă aici trebuie ales cu grijă punctul de observație: apropierea de Iași înseamnă și o cupolă mai puternică de lumină artificială. Poluarea luminoasă reduce direct numărul obiectelor slabe vizibile pe cer, motiv pentru care câțiva kilometri în plus față de zonele intens iluminate pot face diferența.

Fără telescop. Doar un cer întunecat și puțină răbdare

Pentru Perseide nu este nevoie de telescop și nici de binoclu. Mai utile sunt un șezlong, o pătură, haine ceva mai groase și răbdarea de a rămâne sub cer cel puțin o oră. Ochii au nevoie de timp pentru a se adapta la întuneric, iar ecranul telefonului ar trebui folosit cât mai puțin.

„Stelele căzătoare” nu sunt, de fapt, stele. Sunt particule foarte mici lăsate de cometa 109P/Swift-Tuttle, care intră cu viteză mare în atmosfera Pământului și produc pentru o fracțiune de secundă acele dâre luminoase care traversează cerul.

Pentru copii, noaptea de 12 spre 13 august poate deveni astfel una dintre cele mai simple lecții de astronomie: fără sală de clasă, fără aparatură complicată și cu un singur „manual” deasupra capului — cerul.

Teona SOARE