Bomba energetică de peste 1 miliard de euro de la Bicaz! Un munte va ascunde o centrală uriașă de 340 MW

*compania Hydro Blue Energy Iași, controlată de omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius, a primit undă verde din punct de vedere al protecției mediului pentru proiectul CHEAP Frasin-Pângărați, în zona Lacului Izvorul Muntelui * este o investiție care poate ajunge la 1,2 miliarde de euro și care ar putea schimba radical rolul zonei Bicaz în sistemul energetic al României

Un proiect de proporții spectaculoase prinde contur în zona Lacului Bicaz. Un miliard de euro ar putea fi îngropat în munte, la sute de metri sub pământ, pentru construirea unei centrale hidroelectrice capabile să stocheze energie și să o livreze României exact în momentele în care sistemul are cea mai mare nevoie.

O centrală ascunsă la 400 de metri sub munte

Imaginea proiectului este impresionantă: centrala nu va fi construită la suprafață, ci la aproximativ 400 de metri sub munte.

Pentru a ajunge la instalațiile subterane va fi nevoie de un adevărat labirint de tuneluri, cu o lungime cumulată de peste 6 kilometri.

Construcția ar putea dura între patru și cinci ani, iar în perioada de vârf a lucrărilor pe șantier ar putea ajunge până la 1.000 de muncitori.

Practic, în adâncul muntelui ar urma să fie construită o uriașă „baterie” pentru România.

Nu una obișnuită, ci una în care energia electrică este transformată în energie potențială a apei și păstrată până în momentul în care sistemul energetic are nevoie de ea.

Lacul Bicaz devine rezervor pentru uriașa „baterie” energetică

Mecanismul este spectaculos prin simplitatea lui.

Atunci când România are energie disponibilă și consumul este mai redus, apa din Lacul Izvorul Muntelui va fi pompată către un rezervor superior.

Energia electrică folosită pentru pompe este astfel „stocată” sub forma energiei potențiale a apei.

Când consumul explodează, mecanismul se inversează.

Apa acumulată în rezervorul superior va coborî cu forță, va pune în mișcare turbinele și va produce din nou electricitate. După turbinare, apa se va întoarce în Lacul Izvorul Muntelui, iar ciclul poate fi reluat.

La capacitate maximă, instalația ar putea pompa apa aproximativ 16 ore pe zi și produce energie prin turbinare aproximativ 12 ore pe zi.

Este, în esență, o baterie gigantică alimentată cu apă.

Până la 340 MW când România are nevoie de energie

CHEAP Frasin-Pângărați este proiectată pentru o capacitate instalată cuprinsă între 300 și 340 MW în regim de generare.

Iar aici se află una dintre cele mai importante mize ale proiectului.

Centrala nu va produce pur și simplu energie. Va putea interveni atunci când sistemul are nevoie urgentă de capacitate suplimentară.

Turbinele Francis cu viteză variabilă vor permite ajustarea rapidă a energiei produse sau consumate. În anumite situații, o turbină va putea pompa apă în timp ce alta va genera electricitate.

Pentru un sistem energetic în care producția din surse regenerabile poate varia de la o oră la alta, această flexibilitate poate deveni extrem de valoroasă.

20% dintre locuințele României, alimentate timp de 24 de ore?

Dimensiunea proiectului este și mai clară dacă privim capacitatea de stocare.

Potrivit documentației, energia stocată de o astfel de centrală ar putea, în caz de necesitate, asigura echivalentul consumului a aproximativ 20% dintre locuințele din România timp de 24 de ore.

Cu alte cuvinte, în munții Neamțului ar urma să apară un rezervor energetic capabil să joace un rol important atunci când cererea de electricitate atinge cote maxime.

Într-o perioadă în care România încearcă să-și consolideze infrastructura energetică și să gestioneze tot mai bine producția variabilă din surse regenerabile, o asemenea instalație poate deveni o piesă strategică.

Un proiect de milioane de metri pătrați și tuneluri sub munte

Frasin-Pângărați nu înseamnă doar o centrală ascunsă în subteran.

Proiectul prevede construirea unui rezervor superior, a sistemului de aducțiune, a centralei subterane, a galeriilor de acces și evacuare, precum și a mai multor construcții auxiliare.

Documentația include și imobile cu funcțiuni administrative, comerciale, servicii medicale și de cazare, unități de locuit și spații de alimentație pentru personal.

Suprafața totală a terenului propus pentru proiect ajunge la aproximativ 2,33 milioane de metri pătrați.

Potrivit documentației de mediu, amplasamentul nu se află în interiorul sau în vecinătatea unei arii protejate de interes comunitar sau național.

Bicazul, legat la rețeaua energetică prin infrastructură nouă

Centrala va avea nevoie, evident, de o conexiune puternică la Sistemul Energetic Național.

Proiectul prevede o nouă linie electrică aeriană, care va traversa teritoriul administrativ al localităților Bicaz, Pângărați și Tarcău și va permite conectarea centralei la infrastructura de 220 kV existentă.

Racordarea se va face printr-o nouă stație de transformare.

Există însă o etapă distinctă pentru această componentă: stația și linia electrică nu fac obiectul actualului acord de mediu, iar conectarea CHEAP Frasin-Pângărați la SEN va necesita un proiect separat și o procedură proprie de autorizare.

Până la 1,2 miliarde de euro pentru „bateria” României

Estimarea actuală plasează valoarea investiției între 800 de milioane și 1,2 miliarde de euro.

Dacă proiectul va fi realizat în forma propusă, zona Bicaz ar putea deveni una dintre cele mai importante locații din România pentru stocarea energiei electrice.

În spatele munților, la sute de metri sub pământ, apa din Lacul Izvorul Muntelui ar urma să fie transformată într-o uriașă rezervă de energie.

Un proiect de peste un miliard de euro, 340 MW, peste 6 kilometri de tuneluri și o centrală îngropată la 400 de metri sub munte. Frasin-Pângărați nu este o investiție obișnuită: este un proiect gigantic care ar putea transforma Bicazul într-unul dintre punctele-cheie ale României pentru energia viitorului.

Daniel BACIU