În țara noastră, minoritățile fac ce vor ele?

Dorian OBREJA

În 1990, debuta Universitatea de vară de la  Balvanyos, cu intenția declarată de a promova cooperarea între români, maghiarii din România și cei din Ungaria (de ce nu și din alte țări?). Inițiativa putea fi apreciată, dat fiind că, în același an, avusese loc conflictul interetnic de la Târgu Mureș, soldat cu 5 morți și sute de răniți. La unele ediții au participat și 2 președinți ai României. Ulterior, manifestarea s-a mutat la Tușnad, aceasta nefiind singura transformare: s-a înregistrat o tot mai accentuată politizare și devenire în platformă a partidului Fidesz. Manifestarea a involuat de la un dialog intercultural la un monolog al părții maghiare, consemnându-se un eveniment violent în 2017 (o ziaristă agresată), tensiuni cu MAE român din cauza unor discursuri (ultima dată, în 2023), controverse și proteste generate de declarațiile invitatului permanent, Laszlo Tokes, care susține autonomia Ținutului Secuiesc, acuzând declinul populației maghiare din România (ca grup etnic ”amenințat„ din Europa).

La recensământul din 2011, erau 1,22 milioane maghiari: zece ani mai târziu, numărul lor scăzuse la 1 milion; în acest ritm, câți vor mai fi peste 5 decenii? Îngrijorarea lui Tokes - și a altora – e întemeiată, dar nu românii sunt vinovați de situație, și a sugera că ar fi așa este total incorect, ba chiar revoltător.

La ediția din acest an, au făcut valuri și declarațiile ex-premierului Orban, foarte critic nu doar la adresa actualei conduceri din Ungaria, ci și a UE – căreia i-a prezis sfârșitul, în 25 de ani.

Ar fi fost cu totul preferabil ca manifestarea să continue așa cum a început. Dacă, însă, nu se poate (citește nu vor organizatorii și participanții, care doresc o tribună pentru autonomie), atunci soluția e simplă: mutarea acestei ”universități” pe malul Balatonului!

Tot în Transilvania, dar foarte la vest, mai exact la Oradea. În perioada 2021-2025, în acest oraș nu a avut loc nicio ediție a marșului minorității sexuale, pentru că nu s-a obținut aprobare de la primărie. Cu toate acestea – spre liniștirea membrilor ei – nu s-a înregistrat nicio tragedie! Comunitatea amintită, însă, e foarte perseverentă. A depus cerere și anul acesta. Care nu a fost aprobată – primăria susținând că, în acest fel, se protejează bunele moravuri.

Nu o să vă vină să credeți, dar, totuși, marșul a avut loc! În ciuda absenței aprobării și a repetatelor avertismente plus amenzi aplicate de organele competente. Timp de câteva ore, traficul a fost oprit sau îngreunat de gruparea care ținea să-și impună voința cu forța și să defileze ”mândră” prin oraș. Urmare, se pune întrebarea dacă România este stat de drept, în care legile (și aprobările!) trebuie respectate, sau o însăilare haotică și anarhică? În urmă cu 3 decenii, am asistat la ceva asemănător în Scoția (UK, democrație străveche și consolidată). Eram la Glasgow, în George Square, inima civică a orașului. S-au adunat acolo câteva sute de persoane care, dorind să susțină un proiect politic, au pornit într-un marș. Neautorizat! Foarte repede, în perimetru au apărut forțe de poliție și dubițe de transport, în care au fost invitați să urce participanții. Zis și făcut, fără incidente. Conform principiului majorității, regulă de bază într-o democrație, minoritatea trebuie să se supună acesteia, precum și legilor. Chiar și când e incitată la nesupunere de un personaj nefast, ce ar putea fi numit, ținând cont de circumstanțe, avocatul...popoului!