Interesul învinge frica de bau-bAUR

Dorian OBREJA

Nu-i românul ca germanul, dar visează ca și suveranul – astfel, mai puțin crispat, s-ar putea sintetiza o paralelă între două formațiuni politice din țările respective.

2013 – ia naștere AfD (Alternativa pentru Germania); 4,7% î alegerile parlametare, sub pragul de intrare. 2015 – prima schimbare de lideri, cei inițiali, moderați, fiind înlocuiți de unii mai radicali. 2017 – cu 12,7%, partidul intră în Bundestag (legislativul german). 2021 – a doua schimbare de lideri, actualmente fiind doi co-președinți: Alice Weidel (lesbiană, dar declarat împotriva căsătoriilor homosexuale) și Tino Chrupalla (de profesie zugrav, aducând aminte de cel poreclit zugravul, cancelar al Germaniei între 1933 și 1945). 2025 – AfD ajunge, după alegerile parlamentare, pe locul 2 în Bundestag (20,8%, adică 152 mandate din 630). Septembrie 2026: AfD obține un scor istoric de 43,8% în alegerile din Saxonia-Anhalt.

2019 – ia ființă AUR; 3 co-președinți (G. Simion și Cl. Târziu); 2020 – 9% la alegerile legislative, partidul intră în Parlament. 2022 – dispare co-președenția, G. Simion rămânând sigurul președinte. 2024 – 18,30% la legislative, partidul devine al doilea ca pondere în Parlament. Septembrie 2026: la sondajul de opinie INSCOP, AUR se clasează pe primul loc, cu 39,7%.  Între 2021 și 2025, au plecat din AUR Diana Șoșoacă, Anamaria Gavrilă și Claudiu Târziu, fiecare dintre ei fondând partidele SOS, POT și ACT (primele două intrând în Parlament); alți lideri inițiali (ex. Marius Lulea) au fost marginalizați. Din 2024, devin lideri importanți Dan Dungaciu și Petrișor Peiu.

Între cele două partide există deosebiri formale: AfD - ascensiune în 13 ani, AUR în doar 7; atitudinea față de lideri – centrifugă la AfD, centripetă la AUR. Dar există, mai ales, diferențe ale politicilor promovate:  măsuri economice stricte, anti-imigrație, militând pentru ieșirea din UE și din zona euro – AfD; mesaj construit pe religia creștin-ortodoxă, valorile familiei și unirea cu Republica Moldova – AUR; ambele pledează pentru oprirea ajutoarelor destinate Ucrainei, dar AfD, în plus, pentru ridicarea sancțiunilor aplicate Rusiei.

În Germania, Bfv (serviciul de securitate internă), a calificat AfD drept extremist, în mai 2025, dar folosirea etichetei e suspendată până la o decizie judecătoarească finală; partidele tradiționale au ridicat un „zid de foc” față de AfD; rezultatul ultimelor alegeri duce la descreșterea acestui zid, dar rămân suficiente voci care cer, în continuare, scoaterea partidului în afara legii.

În România, serviciile secrete nu s-au pronunțat față de AUR, pe listele electorale ale acestuia fiind multe persoane provenite din servicii de informații, armată etc. În schimb, există un cordon sanitar politic (președinție și partidele „pro-occidentale”), care își propune să bareze accesul AUR la guvernare; PSD, însă, pare a fi slăbit acest cordon, prin alianța pentru moțiunea de cenzură, dar nu numai. În afara unor voci răzlețe, nu s-a pus problema scoaterii partidului în afara legii. De notat că G. Simion are, din 2009, interdicție de intrare în R. Moldova, iar, din 2021, și în Ucraina.

Pentru că ne privește, las AfD și mă focusez pe AUR. Acesta devine, parcă, din ce în ce mai puțin bau-bau, fiind curtat – la bucată sau în integralitate – în diferite situații în care nu se mișcă lucrurile fără votul său. Iar dacă ar avea loc anticipate, unde sondajele îl plasează pe primul loc, la mare distanță, AUR ar deveni chiar indispensabil!.