Constructorii se revoltă: „Nu putem fi banca statului!” 

Iașul este unul dintre județele cu cele mai importante investiții finanțate prin PNRR, cu proiecte de peste 400 de milioane de euro, însă în spatele șantierelor și al promisiunilor de investiții se ascunde o problemă uriașă: banii nu ajung în același ritm la constructori. La nivel național, diferența dintre lucrările executate și sumele încasate se apropie de 3 miliarde de euro, iar pentru firmele implicate în proiectele din Iași decalajul se traduce în zeci de milioane de euro care trebuie recuperați.

Constructorii au ridicat semnale de alarmă în momentul în care România intră în ultimele luni ale PNRR. Datele prezentate de Daniel Pițurlea, vicepreședintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, arată că sectorul construcțiilor concentrează aproximativ 9,45 miliarde de euro, adică 44,8% din valoarea proiectelor analizate.

La 1 septembrie 2026, lucrările certificate în construcții ajunseseră la aproximativ 6 miliarde de euro, însă constructorii încasaseră efectiv doar 3,1 miliarde de euro.

Diferența este de aproape 3 miliarde de euro.

Iar Iașul nu este deloc ocolit de această problemă. Județul se află în grupul regiunilor care au proiecte PNRR cu valori cumulate de peste 400 de milioane de euro.

În spatele acestor cifre se află șantiere, firme de construcții, furnizori, muncitori și utilaje care trebuie plătite indiferent de ritmul în care autoritățile reușesc să certifice și să deconteze lucrările.

Zeci de milioane de euro, în așteptarea plăților

În condițiile în care la nivel național numai aproximativ jumătate din valoarea lucrărilor certificate ajunsese efectiv la constructori, presiunea financiară asupra firmelor care lucrează în Iași este uriașă.

Zeci de milioane de euro pot rămâne astfel blocate între lucrările executate și momentul în care banii ajung în conturile companiilor, în funcție de stadiul concret al fiecărui proiect.

Nu este vorba despre investiții care există doar pe hârtie. Constructorii au intrat pe șantiere, au mobilizat oameni și utilaje și au cumpărat materiale. În multe cazuri, lucrările sunt vizibile în teren, însă plata lor depinde de un lanț birocratic care pornește de la documentație și ajunge la certificare, recepție și decontare.

Iar când acest mecanism se blochează, constructorul ajunge să finanțeze proiectul din propriul buzunar.

Situația descrisă de reprezentanții constructorilor devine și mai gravă în anumite proiecte.

Au existat cazuri în care execuția fizică ajunsese la 50%-60%, în timp ce lucrările decontate reprezentau doar aproximativ 5%.

Problema a fost pusă inclusiv pe seama capacității administrative a unor beneficiari. Unele autorități locale nu aveau suficientă experiență sau personal specializat pentru a urmări investițiile, a recunoaște lucrările executate și a pregăti documentele necesare certificării.

În asemenea situații, constructorii au continuat lucrările, dar banii au rămas în urmă.

Pentru Iași, unde valoarea proiectelor PNRR depășește 400 de milioane de euro, orice întârziere în recepție și decontare poate pune presiune pe firmele care lucrează la investiții publice.

PNRR-ul României s-a micșorat cu miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență a pornit în 2021 de la 29,18 miliarde de euro. După mai multe revizuiri, valoarea a coborât la aproximativ 20,1 miliarde de euro.

România a încasat efectiv de la Uniunea Europeană circa 12,97 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că mai are de atras aproximativ 7,13 miliarde de euro.

În august, peste 15.000 de proiecte erau încă în derulare, iar aproximativ 4.500 nu fuseseră recepționate.

Pentru constructori, presiunea este evidentă: timpul pentru PNRR se scurge, iar fiecare lucrare necertificată sau neplătită înseamnă bani pe care firmele trebuie să-i găsească din alte surse.

Lovitura și pe „Anghel Saligny”

Problema nu se oprește la PNRR. Și proiectele finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” se confruntă cu blocaje ale decontărilor. Constructorii de drumuri reclamă că depunerea facturilor a fost oprită și avertizează că firmele nu mai pot suporta financiar lucrările statului.

Alexandru Rotaru, președintele Patronatului Drumarilor din România, transmite un mesaj fără echivoc: „Constructorul nu poate fi banca statului.”

În lipsa banilor de la bugetul de stat, primăriile sunt puse să aleagă între plata facturilor din surse proprii și oprirea lucrărilor.

Numai că și oprirea șantierelor costă. Lucrările executate trebuie conservate, utilajele și oamenii trebuie gestionați, iar proiectele rămân suspendate.

Iașul are nevoie de bani, nu doar de proiecte

Pentru județul Iași, problema devine cu atât mai importantă cu cât investițiile publice au crescut puternic în ultimii ani.

Nu este suficient ca proiectele să fie contractate și șantierele să fie deschise. Constructorii trebuie să își primească banii pentru ceea ce au executat.

Salariile trebuie plătite, furnizorii trebuie achitați, materialele trebuie cumpărate, iar taxele către stat continuă să fie plătite chiar și atunci când facturile constructorilor sunt întârziate.

De aceea, solicitarea industriei este una simplă: lucrările executate să fie recepționate, certificate și plătite cât mai repede.

La Iași, unde proiectele PNRR trec de 400 de milioane de euro, importantă nu este doar finalizarea unor investiții, ci și supraviețuirea financiară a companiilor care le construiesc.

Daniel BACIU