Avocatul-curator pentru minori, în dezbatere internațională
Avocatul-curator al minorului, prevenirea revictimizării copiilor în instanță și violența din școli sunt printre temele unei dezbateri organizate pe 18 septembrie de Asociația „Justiție pentru Minori” Iași. Profesioniști din România și Italia vor analiza cât de pregătit este sistemul judiciar să trateze copilul diferit de un adult.
Un copil ajuns într-un proces nu poate fi tratat ca un adult în miniatură. De aici pornește conferința „Copilul în fața noilor realități juridice: evoluții legislative și provocări pentru justiție”, organizată de Asociația „Justiție pentru Minori” Iași, pe 18 septembrie 2026, între orele 10.00 și 14.00, la Centrul Teritorial Cluj al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.
Una dintre cele mai sensibile teme va fi posibilitatea introducerii în procedura civilă din România a avocatului-curator al minorului – un profesionist care să reprezinte independent interesele copilului atunci când acestea nu coincid cu interesele părinților sau ale altor reprezentanți legali.
Cine îl reprezintă cu adevărat pe copil?
Problema apare mai ales în dosarele în care adulții aflați formal în poziția de a reprezenta minorul au propriile interese în cauză. În asemenea situații, principiul „interesului superior al copilului” poate rămâne insuficient dacă minorul nu dispune și de un mecanism prin care poziția sa să fie identificată și susținută efectiv.
„Copilul trebuie să aibă o voce reală în procedurile care îl privesc. Nu este suficient să spunem că interesul superior al copilului este prioritar. Trebuie să construim mecanisme prin care acest interes să fie identificat, reprezentat și apărat efectiv”, spune avocatul Geta Lupu, președintele Asociației „Justiție pentru Minori” Iași.
Ea susține că, atunci când situația o cere, minorul ar trebui să beneficieze de sprijinul unui profesionist care să îi reprezinte propriile interese, inclusiv atunci când acestea sunt diferite de cele ale adulților.
Modelul italian, analizat la Cluj
Invitata specială a conferinței este avocata italiană Loredana Capocelli, din Napoli, cu experiență în domeniul drepturilor minorilor și al curatorilor speciali.
Experiența italiană este relevantă tocmai pentru una dintre întrebările pe care organizatorii vor să le aducă în dezbaterea românească: în ce condiții trebuie desemnat un reprezentant independent al copilului și ce atribuții ar trebui să aibă acesta?
Conferința nu discută doar despre legislație, ci și despre modul în care procedurile judiciare pot produce ele însele o nouă traumă.
Justiția nu trebuie să devină a doua traumă
Un copil care a trecut prin abuz, violență sau o altă experiență traumatică poate fi obligat să relateze în mod repetat aceleași fapte în fața unor profesioniști diferiți. Audierile succesive, întrebările formulate neadecvat vârstei sau expunerea inutilă pot accentua trauma inițială.
Prevenirea revictimizării minorului va fi, din acest motiv, o altă temă centrală a întâlnirii. Miza este dezvoltarea unor proceduri în care informațiile necesare justiției să poată fi obținute fără ca minorul să fie pus de mai multe ori în situația de a retrăi evenimentul.
Discuția va reuni perspective juridice, psihologice și sociale, tocmai pentru că protejarea unui copil care ajunge într-un dosar nu depinde exclusiv de judecător sau de avocat.
Violența și conflictele din școli ajung și probleme juridice
O secțiune separată va fi dedicată dreptului școlar, într-un moment în care violența între elevi, bullyingul, discriminarea, sancțiunile disciplinare și răspunderea instituțiilor de învățământ generează tot mai multe situații aflate la granița dintre educație și drept.
Organizatorii vor pune în discuție inclusiv responsabilitatea școlii față de elevii vulnerabili și modul în care trebuie gestionate conflictele fără încălcarea drepturilor copilului.
Conferința de la Cluj aduce astfel în discuție o schimbare de perspectivă: copilul nu trebuie obligat să se adapteze unei justiții construite pentru adulți, ci procedurile trebuie adaptate vârstei, vulnerabilității și drepturilor sale. Maura ANGHEL