INCHIDE

Coletele refuzate și costul invizibil din spatele comerțului online

Coletele refuzate și costul invizibil din spatele comerțului online

Coletele refuzate și costul invizibil din spatele comerțului online

O comandă confirmată nu înseamnă automat și o vânzare încheiată. Pentru un comerciant, pierderea apare atunci când pachetul pleacă către client, dar se întoarce fără a fi ridicat sau acceptat. La valoarea comenzii neîncasate se adaugă transportul, returul, ambalarea și timpul alocat procesării.

La un volum redus, câteva astfel de situații pot trece ușor neobservate. Pe măsură ce numărul comenzilor crește, efectul lor se vede mai clar în cheltuielile logistice și în marja reală a magazinului.

De ce ajung unele colete înapoi la magazin

Motivele diferă de la o comandă la alta. Clientul se poate răzgândi între momentul plasării comenzii și livrarea acesteia; poate să nu fie disponibil la adresă sau să nu răspundă la încercările de contact. În alte cazuri, termenul de livrare depășește așteptările cumpărătorului, iar acesta nu mai dorește produsul.

Comenzile cu plata ramburs au o particularitate importantă. Clientul nu achită produsul înainte de expediere, astfel că renunțarea la colet nu presupune recuperarea unei sume deja plătite. Pentru comerciant, însă, expedierea a generat deja cheltuieli.

Există și situații care pot fi prevenite mai ușor: adrese incomplete, numere de telefon greșite sau informații neclare privind termenul estimat de livrare. Tocmai de aceea, analiza comenzilor care se întorc poate arăta dacă problema ține de comportamentul clientului sau de modul în care magazinul gestionează expedierea.

Un colet refuzat costă mai mult decât transportul inițial

Cea mai evidentă cheltuială este tariful de expediere. În funcție de contractul sau serviciul folosit, întoarcerea pachetului către expeditor poate genera, la rândul său, un tarif.

Calculul nu ar trebui însă să se oprească aici. Magazinul a folosit materiale de ambalare, a pregătit documentele necesare și a alocat timp pentru procesarea comenzii. După revenirea produsului, acesta trebuie recepționat și verificat înainte de a fi reintrodus în stoc.

Dacă ambalajul sau produsul suferă deteriorări în timpul transportului, pierderea poate crește. În anumite cazuri, marfa nu mai poate fi vândută în aceleași condiții.

Privite separat, aceste sume pot părea reduse. Adunate pe parcursul unei luni sau al unui an, pot schimba semnificativ imaginea asupra profitabilității livrărilor.

Pe măsură ce volumul crește, apar tipare care merită urmărite

La început, comercianții pot identifica ușor fiecare comandă refuzată. Odată cu dezvoltarea magazinului, devine mai importantă analiza tendințelor decât urmărirea fiecărui caz în parte.

Un indicator relevant este ponderea coletelor refuzate sau neridicate în totalul expedierilor. Evoluția sa poate arăta dacă problema este accidentală sau dacă există un model repetitiv.

Merită analizat, de exemplu, dacă refuzurile apar mai frecvent la anumite categorii de produse, în anumite zone sau în cazul comenzilor cu ramburs. La fel de util este intervalul dintre plasarea comenzii și prima încercare de livrare.

Astfel de date pot indica mai clar unde apar problemele și care etapă a procesului trebuie ajustată.

Prevenția începe înainte ca pachetul să plece

Reducerea numărului de colete refuzate nu depinde exclusiv de curier. O parte dintre situații pot fi prevenite încă din procesul de comandă.

Datele de contact și adresa trebuie să fie complete, iar clientul trebuie să știe când poate estima sosirea coletului. Pentru comenzile cu valori mai mari sau pentru cele care ridică semne de întrebare, o confirmare înainte de expediere poate evita transportul inutil.

Contează și comunicarea după predarea coletului către curier. Informațiile clare despre expediere și posibilitatea de a urmări livrarea reduc situațiile în care destinatarul nu știe când urmează să primească pachetul.

Nicio astfel de măsură nu elimină complet coletele returnate. Obiectivul realist este reducerea cazurilor determinate de erori administrative, de informații incomplete sau de lipsa unei comunicări adecvate.

Costul real contează mai mult decât numărul retururilor

Simpla evidență a coletelor întoarse nu arată întreaga problemă. Mai utilă este asocierea fiecărui caz cu cheltuielile pe care le-a generat.

Aici intră transportul inițial, eventualul tarif de retur, materialele de ambalare și, atunci când poate fi estimat, timpul necesar pentru procesare. În cazul produselor deteriorate sau care nu mai pot fi reintroduse imediat în vânzare, trebuie luată în calcul și pierderea aferentă mărfii.

În același timp, comerciantul poate urmări mai ușor diferențele dintre tarife, opțiuni de livrare și condițiile aplicate de fiecare curier atunci când folosește o singură platformă pentru gestionarea expedierilor.

Nu este neapărat nevoie de un sistem complicat. Chiar și o evidență lunară care separă comenzile livrate de cele refuzate poate arăta mai clar unde se acumulează pierderile.

Când lucrezi cu mai mulți curieri, administrarea devine mai complexă

Magazinele care expediază prin mai multe firme de curierat lucrează cu tarife, condiții și modalități diferite de gestionare a retururilor. Fără o evidență centralizată, comparația dintre aceste variante devine mai dificilă.

Platforme precum Shipo permit administrarea expedierilor prin mai mulți curieri din același loc. Pentru comerciant, utilitatea unei astfel de centralizări ține de organizare, de compararea opțiunilor disponibile și de identificarea situațiilor care generează cheltuieli suplimentare.

Totuși, niciun instrument nu poate reduce singur numărul coletelor refuzate. Diferența apare atunci când datele sunt folosite pentru a corecta problemele care se repetă.

O comandă nelivrată devine un semnal pentru activitatea magazinului

 Comenzile respinse la livrare nu pot fi eliminate complet din comerțul online. Un client se poate răzgândi, poate rata livrarea sau poate decide că nu mai dorește produsul. Important este ca vânzătorul să nu trateze fiecare situație ca pe un incident izolat.

Atunci când comerciantul știe câte comenzi se întorc, în ce condiții apar coletele neridicate și ce cheltuieli generează, poate lua decizii mai bine fundamentate. Poate ajusta modul în care confirmă comenzile, comunicarea cu clienții sau opțiunile de livrare.

În acest fel, o comandă refuzată nu mai reprezintă doar o vânzare ratată. Devine un semnal care arată unde apar pierderi și care procese merită îmbunătățite.