Instituțiile financiare ocolesc titlurile de stat românești

Cererea pentru titluri de stat românești s-a menținut și lunea aceasta la cote scăzute, cu trei săptămâni înainte de anunțul pe care îl va face S&P Global Ratings în ceea ce privește menținerea României în categoria recomandată investițiilor. Băncile au devenit reticente în ultimele săptămâni, fiind îngrijorate de continuarea crizei politice și lipsa unui guvern cu puteri depline dar și deficitul bugetar ridicat al României, care ridică costurile de împrumut ale statului.

Oferta de cumpărare s-a redus la 826,5 milioane lei în cazul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în iulie 2033 cu o valoare programată de 800 milioane lei. La finalul licitației, Trezoreria s-a împrumutat cu 791,5 milioane lei pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,03%. Scăderea cererii s-a observat și în cazul unei emisiuni cu scadența în septembrie viitor. Valoarea programată a fost de 1 miliard de lei, însă ofertele de cumpărare s-au ridicat la doar 912,8 miliarde lei. Finanțele au acceptat să se împrumute cu 752,5 milioane lei pentru care au acceptat un randament mediu anual de 6,12%.

Joia trecută, Trezoreria s-a împrumutat pentru scadența octombrie 2029 cu doar 766 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,54%, față de o valoare programată de 800 milioane lei.

Piața monetară a rămas stabilă, cu indicii ROBOR aflați la valori comparabile cu cele din urmă cu 4 luni, evoluție care se va menține, cel puțin până la data de 2 octombrie. În cazul unei decizii pozitive a S&P, dealerii vor aștepta data de 8 octombrie, când se va desfășura ședința de politică monetară  BNR.

Indicele ROBOR la trei luni a stagnat la 5,84%, cel la șase luni s-a oprit la 5,92% iar indicele la 12 luni la 5,98%.

Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a depreciat monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul.

Cursul monedei unice a crescut de la 5,2557 la 5,2567 lei, față de 5,2508 lei, în urmă cu săptămână. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,254 – 5,258 lei.

Comparativ cu începutul anului, leul este cea mai depreciată monedă față de euro cu 3,1%. În aceeași perioadă, zlotul polonez a pierdut 2,6%, coroana cehă 0,4% iar forintul maghiar a câștigat 5,3%.

Cu o zi înainte de debutul ședinței FOMC (Federal Open Market Committee – Comitetul Federal pentru Piața Deschisă), cererea de monedă americană s-a majorat. Investitorii mizează pe o majorare cu un sfert de punct procentual a culoarului dobânzii de referință la 3,75 – 4%, oferind astfel randamente mai bune. Această măsură ar putea veni la o săptămână distanță de decizia BCE de a ridica dobânda la facilitatea de depozit de la 2,25% la 2,50%, a doua majorare din acest an.

Euro a coborât la 1,1534 – 1,1601 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5316 la 4,5542 lei, față de 4,5182 lei, la începutul săptămânii trecute.

După mai multe zile de scădere, media francului elvețian a urcat de la 5,5628 la 5,5739 lei, comparativ cu 5,5848 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a urcat de la 6,1216 la 6,1421 lei, maxim al ultimelor aproape patru săptămâni.

Majorarea cererii de monedă americană a redus plasamentele în metalul galben, în condițiile în care acesta nu oferă randamente, precum bonurile emise de Trezoreria SUA. Uncia a coborât la 4.278 – 4.356 dolari, iar prețul gramului de aur a alunecat de la 632,8895 lei la 626,9528 lei, minimul ultimelor cinci săptămâni, după ce lunea trecută prețul a fost stabilit la 640,5521 lei.

Bitcoin fluctua între 76.400 și 78.320 dolari iar ethereum între 2.465 și 2.530 dolari.