Școlile ieșene vor primi „scoruri de segregare”. Ultimele bănci intră și ele în vizor

În școlile ieșene regulile se schimbă radical, iar elevii vor intra sub o monitorizare mult mai strictă. Nu este vorba doar despre note, rezultate sau modul în care sunt formate clasele. Noua metodologie privind prevenirea și combaterea segregării școlare pune sub lupă inclusiv distribuirea elevilor în sălile de clasă și, în anumite condiții, chiar locurile din ultimele bănci.

Școlile din Iași, la fel ca toate unitățile de învățământ preuniversitar din țară, trebuie să urmărească anual dacă există forme de segregare pe criterii precum etnia, dizabilitatea sau cerințele educaționale speciale, situația socioeconomică, performanța școlară ori mediul de rezidență. Scopul declarat este ca elevii să beneficieze de acces echitabil la educație și de condiții de învățare cât mai apropiate.

Elevii nu pot fi separați în funcție de rezultate sau performanțe

Una dintre cele mai spectaculoase prevederi vizează chiar modul în care sunt formate clasele. Elevii nu pot fi separați în funcție de rezultate sau performanțe, iar clasele de la aceeași specializare trebuie configurate astfel încât să nu apară grupări care favorizează sau dezavantajează anumite categorii de copii. Nici diferența dintre mediul urban și cel rural nu poate deveni criteriu pentru separarea elevilor în clase.

Și aici apare una dintre cele mai surprinzătoare prevederi: locurile din ultimele două rânduri de bănci pot intra în analiza segregării. În clasele cu cel puțin 25 de elevi, acolo unde mobilierul este organizat în rânduri și locurile nu sunt schimbate periodic, metodologia cere atenție sporită asupra modului în care sunt distribuiți elevii vulnerabili. Școlile pot reorganiza așezarea sau pot introduce rotația locurilor pentru a evita apariția unor situații inechitabile.

În cazul copiilor cu dizabilități sau CES, metodologia impune distribuirea echitabilă și interzice separarea acestora în clase sau spații distincte în învățământul de masă, cu excepțiile prevăzute de lege. În același timp, situația socioeconomică nu poate deveni un criteriu pentru formarea unor clase separate.

Monitorizarea începe în luna octombrie

Pentru școlile din Iași, monitorizarea începe anual, în luna octombrie, iar datele sunt introduse în sistemul informatic al educației. Unitățile școlare primesc scoruri privind riscul de segregare, iar acolo unde sunt identificate probleme pot apărea măsuri obligatorii.

Mai mult, școlile care depășesc pragurile stabilite de metodologie trebuie să își revizuiască documentele de planificare și să pregătească un Plan de desegregare. Inspectoratul Școlar poate impune măsuri, poate realiza verificări prioritare, iar situația trebuie urmărită și în anii următori pentru a preveni reapariția segregării.

Iar regulile vin cu o presiune uriașă asupra conducerilor unităților de învățământ. Neraportarea datelor poate duce automat la acordarea unor scoruri maxime de risc pentru formele de segregare vizate, iar raportările intenționat false pot atrage răspundere disciplinară, administrativă, civilă sau chiar penală.

Astfel, în școlile din Iași, modul în care sunt formate clasele, distribuiți elevii și organizate spațiile de învățare intră într-un mecanism național de monitorizare. Nu mai este suficient ca o școală să spună că oferă șanse egale. Trebuie să demonstreze acest lucru prin date, reguli și măsuri concrete.

Carmen DEACONU