Podurile Iașului, abandonate în uitare. Ministerul Dezvoltării recunoaște problema
Podurile județului Iași sunt una dintre marile probleme ascunse ale infrastructurii locale. Nu vorbim doar despre asfalt, parapete ruginite sau câteva reparații amânate de la un an la altul. În zeci de cazuri, infrastructura este atât de veche încât soluția nu mai poate fi o simplă modernizare: unele poduri au nevoie să fie demolate și reconstruite complet. Iar o parte dintre aceste construcții au fost ridicate cu zeci de ani în urmă, inclusiv din lemn.
În timp ce România încearcă să afle câte poduri există și în ce stare se află, Ministerul Dezvoltării recunoaște că nu există în prezent un registru național centralizat al podurilor, punților pietonale și pasarelelor aflate în administrarea autorităților locale.
Responsabilitatea este, în principal, la nivelul administrațiilor locale.
Pentru județul Iași, problema este cu atât mai apăsătoare cu cât rețeaua de drumuri județene sau comunale traversează numeroase cursuri de apă, iar unele poduri sunt construcții vechi, ridicate într-o perioadă în care traficul, greutatea autovehiculelor și standardele de siguranță erau cu totul altele.
Unele nu mai au nevoie de o „cosmetizare”. Au nevoie să dispară și să fie construite din nou.
Poduri construite pentru o altă Românie
Există în județul Iași zeci de poduri care au trecut prin zeci de ani de exploatare, intemperii, viituri și trafic din ce în ce mai greu. În cazul unor structuri vechi, problema nu mai poate fi rezolvată printr-un strat nou de asfalt sau prin înlocuirea câtorva elemente.
Când structura de rezistență este compromisă, intervenția înseamnă consolidare majoră sau reconstrucție completă.
Iar situația devine și mai sensibilă în cazul podurilor din lemn, unele construite cu multe decenii în urmă și care au fost menținute în exploatare prin intervenții succesive.
Nu este doar o problemă de confort pentru șoferi. Este o problemă de siguranță publică.
Răspunsul Ministerului Dezvoltării arată că, în cadrul unui control al Inspectoratului de Stat în Construcții, au fost verificate 746 de poduri CNAIR aflate în diferite stări tehnice.
Au fost întocmite 330 de expertize tehnice, iar recomandările experților au inclus consolidări, reparații capitale, intervenții urgente și, în cazul podurilor grav degradate, înlocuirea construcțiilor existente cu poduri noi.
ISC a constatat și că nu toți administratorii își organizaseră corespunzător urmărirea comportării în exploatare.
Mai mult, multe degradări au fost asociate cu întârzierea lucrărilor de întreținere și reparații. Este exact genul de situație care transformă o problemă administrativă într-una de siguranță.
Cine răspunde pentru podurile Iașului?
Potrivit MDLPA, administratorul trebuie să urmărească starea construcției, să efectueze verificările periodice și să intervină atunci când apar probleme.
Urmărirea curentă trebuie realizată cel puțin o dată pe an, iar atunci când sunt descoperite degradări avansate trebuie solicitată o expertiză tehnică.
După accidente sau situații care indică un pericol, autoritățile locale au responsabilitatea de a restricționa accesul și de a pune obiectivul în siguranță.
Pe hârtie, responsabilitățile sunt clare. În teren, însă, rămâne întrebarea cât de repede se transformă un raport tehnic într-un șantier.
La Iași, unele poduri pot fi consolidate, iar altele trebuie reconstruite. Cele mai vechi, inclusiv cele din lemn, nu pot fi tratate la nesfârșit ca obiective care mai pot fi „cârpite” încă un an.
Noul Registru național al construcțiilor, prevăzut de Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, ar trebui să aducă, în timp, o evidență digitală națională a stării construcțiilor.
Dar pentru comunitățile care trec zilnic peste poduri vechi, un registru nu ține loc de pod nou.
Iar dacă unele construcții au ajuns în punctul în care singura soluție este demolarea și reconstruirea lor, fiecare an de amânare înseamnă încă un an în care o infrastructură depășită continuă să fie folosită.
Daniel BACIU