Podul de Piatră, monumentul cu două vârste

* monument istoric, vechiul pod de peste Bahlui păstrează încă structura din piatră care a traversat mai bine de un secol și jumătate de istorie

Trecem pe lângă el aproape fără să-l vedem. Traficul se scurge pe podul modern, tramvaiele trec prin intersecție, iar vechiul Pod de Piatră a rămas retras, folosit doar de pietoni. Este însă unul dintre puținele poduri istorice păstrate în Iași și figurează oficial în Lista Monumentelor Istorice.

Podul de Piatră are, paradoxal, două „certificate de naștere”

Prima surpriză apare chiar atunci când încerci să afli vârsta monumentului. Documentații recente ale municipalității indică perioada 1836-1838, informație preluată și în documentele pregătite pentru restaurare. Cercetarea istorică bazată pe arhivele Eforiei și Primăriei Iași duce însă la o altă concluzie. Potrivit datelor de arhivă identificate de istoricul Mircea Ciubotaru și prezentate de platforma Iasi.Travel, actualul Pod de Piatră a început să fie construit în vara anului 1870 și a fost terminat în 1871. Confuzia ar proveni inclusiv din existența altor poduri mai vechi din Iași și din asocierea greșită a construcției cu domnitorul Ipsilanti.  

Ce este încă vechi în Podul de Piatră

Nucleul monumentului nu a dispărut sub o structură modernă de beton. Elementul care îi dă valoarea istorică este încă acolo: zidăria masivă din blocuri de piatră cioplită, cele trei bolți în arc și cele două pile care le susțin. Podul are aproximativ 40 de metri lungime, iar bolta centrală ajunge la circa 4,5 metri înălțime. Pe unul dintre pilieri a rămas chiar marcat nivelul atins de Bahlui la marea inundație din 1932.

Nu există însă, în documentele publice consultate, un procent care să permită afirmația că „70%” sau „80%” din pod este original. O asemenea cifră ar fi speculativă. Cert este că proiectele actuale de restaurare vorbesc despre repararea zidăriei existente, completarea pietrei dislocate și intervenții la pile și culee, nu despre demolarea și reconstruirea podului. Acest lucru arată că o parte substanțială a structurii istorice continuă să existe.

A purtat mașini și chiar tramvaie

Imaginea liniștită de astăzi, cu câțiva pietoni traversând Bahluiul, ascunde o perioadă mult mai dură din viața podului. Vechiul Pod de Piatră a fost folosit pentru traficul obișnuit al orașului și, potrivit expertizelor citate în documentația de restaurare, inclusiv de tramvaie, până în anii 1970. Creșterea traficului a dus la construirea, în a doua jumătate a secolului XX, a actualului pod din beton, alături de monument. Circulația rutieră a fost mutată pe noua structură, iar podul istoric a rămas pietonal. Din acel moment, funcția lui s-a schimbat radical: din arteră a orașului a devenit, practic, o piesă de patrimoniu prinsă în mijlocul uneia dintre cele mai aglomerate zone ale Iașului.

Restaurarea ar trebui să scoată din nou piatra la lumină

Astăzi, problema este inversă: nu cum să adaptezi podul la trafic, ci cum să păstrezi ceea ce a supraviețuit. Expertizele au identificat fisuri, crăpături, porțiuni de zidărie desprinse și degradări ale fundației. Proiectul prevede desfacerea straturilor până la umplutura podului, refacerea pavajului din piatră cubică, restaurarea rosturilor și zidăriei, reparații la pile și culee și folosirea pietrei naturale. Sunt prevăzute inclusiv intervenții asupra albiei Bahluiului.

Proiectul revine acum în actualitate. În programul de achiziții pentru 2026, Primăria estimează contractul pentru restaurarea Podului de Piatră la 8,9 milioane de lei fără TVA, aproape 10,8 milioane de lei cu TVA, cu lansarea procedurii programată pentru această toamnă.

Dincolo de bani, restaurarea poate rezolva însă o problemă mai veche a Iașului: orașul are în mijlocul său un monument peste care generații întregi au trecut cu căruța, tramvaiul, automobilul și apoi pe jos, dar pe care astăzi foarte puțini îl mai privesc ca pe ceea ce este în acte — o bucată autentică de patrimoniu construit peste Bahlui.

Clara DIMA