Fluturi în stomac înaintea unui examen, lipsa poftei de mâncare într-o perioadă tensionată sau durerile abdominale care apar exact atunci când suntem stresați nu sunt simple coincidențe. Medicina vorbește tot mai mult despre axa intestin–creier, un sistem de comunicare în ambele sensuri care poate influența felul în care funcționează atât tubul digestiv, cât și creierul.

Intestinul și creierul comunică permanent

Multă vreme, intestinul a fost privit aproape exclusiv ca organul care digeră mâncarea. Astăzi, cercetările arată o imagine mult mai complicată. Sistemul nervos, intestinul, sistemul imunitar și comunitatea uriașă de microorganisme care trăiesc în tubul digestiv schimbă permanent informații.

Unul dintre traseele importante este nervul vag, care face legătura între organele interne și creier. La această comunicare participă însă și hormonii, celulele imunitare și substanțele produse în intestin. Institutul american NIDDK descrie interacțiunea intestin–creier ca fiind bidirecțională: creierul poate modifica activitatea digestivă, iar semnalele provenite din intestin ajung, la rândul lor, la sistemul nervos central.

Tocmai de aceea stresul poate accelera sau încetini tranzitul intestinal, poate accentua balonarea și poate face ca o senzație digestivă normală să fie percepută mult mai intens. Sindromul de intestin iritabil este încadrat astăzi de specialiști între tulburările de interacțiune intestin–creier, NIDDK explicând că modificările acestei comunicări pot crește sensibilitatea intestinală și pot schimba contracțiile intestinului.

Microbiota intră în conversație

În interiorul intestinului trăiește o comunitate complexă de bacterii și alte microorganisme, cunoscută drept microbiotă intestinală. Compoziția acesteia diferă de la o persoană la alta și este influențată inclusiv de alimentație.

Microorganismele intestinale participă la producerea unor molecule capabile să interacționeze cu sistemul imunitar, metabolismul și căile de comunicare intestin–creier. Și serotonina are o importantă componentă intestinală: celulele enterochromafine din tubul digestiv produc serotonină implicată în funcționarea intestinului. Asta nu înseamnă însă că „serotonina din burtă merge direct în creier”, o simplificare întâlnită frecvent în spațiul public.

De la stres și anxietate până la foame și sațietate

Legătura funcționează în ambele direcții. O perioadă lungă de stres poate modifica digestia și sensibilitatea intestinală, în timp ce semnalele venite din tubul digestiv participă la mecanismele prin care creierul interpretează foamea, sațietatea și starea internă a organismului. NIDDK consideră aceste mecanisme suficient de importante încât cercetarea interacțiunii intestin–creier să fie astăzi o direcție distinctă în studiul obezității și al tulburărilor digestive.

Există și cercetări privind relația dintre microbiotă, anxietate și depresie. Unele studii clinice randomizate au găsit îmbunătățiri ale anumitor simptome la pacienți care au primit probiotice pe lângă tratamentul obișnuit. Rezultatele sunt interesante, dar nu transformă probioticele într-un tratament universal și nu justifică înlocuirea terapiei recomandate de medic. Cercetarea este încă în evoluție, iar efectele pot depinde de tulpina bacteriană, pacient și afecțiune.

Ce putem face pentru un intestin mai sănătos

Una dintre intervențiile asupra microbiotei pe care le putem controla direct este alimentația. Un studiu clinic realizat la Stanford a arătat că o dietă bogată în alimente fermentate a crescut diversitatea microbiotei și a redus mai mulți markeri inflamatori la participanți. Alte cercetări arată că modificarea dietei poate schimba rapid structura comunităților microbiene intestinale.

Asta nu înseamnă că există un aliment-minune pentru „fericirea intestinului”. O dietă variată, cu legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și, atunci când sunt tolerate, alimente fermentate este mult mai plauzibilă decât curele restrictive sau suplimentele cumpărate după reclame.

Ceea ce știm deja este suficient pentru a schimba perspectiva: intestinul nu este izolat de creier. Cele două sisteme se influențează permanent, iar sănătatea digestivă, stresul, alimentația și starea psihică fac parte dintr-un mecanism mult mai strâns legat decât s-a crezut multă vreme. Clara DIMA