Toamna astronomică începe anul acesta pe 23 septembrie, la ora 03:05, în România. La Iași, ziua va avea încă peste 12 ore, iar nopțile vor continua să crească până la solstițiul de iarnă.

Echinocțiul de toamnă 2026 are loc pe 23 septembrie

Calendarul astronomic aduce în acest an toamna puțin după miezul nopții. Potrivit datelor NASA, echinocțiul din septembrie 2026 se produce pe 23 septembrie, la ora 00:05 UTC, ceea ce în România înseamnă 03:05, cât timp este încă în vigoare ora de vară.

Echinocțiul nu este însă o zi întreagă, ci un moment astronomic precis. Atunci, centrul Soarelui traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a cerului în cea sudică. Cele două emisfere ale Pământului primesc în această perioadă cantități aproape egale de lumină solară.

Pentru emisfera nordică începe astfel toamna astronomică, în timp ce în emisfera sudică începe primăvara.

Ziua nu va avea exact 12 ore

Una dintre cele mai răspândite explicații despre echinocțiu spune că ziua devine egală cu noaptea. Astronomic, lucrurile sunt ceva mai complicate.

Pe 23 septembrie 2026, la Iași, Soarele va răsări la aproximativ 06:58 și va apune la 19:07. Durata zilei va fi de 12 ore, 8 minute și 12 secunde, deci lumina zilei va depăși încă 12 ore.

Ziua se apropie cel mai mult de 12 ore pe 25 septembrie, când la Iași sunt calculate aproximativ 12 ore, un minut și 28 de secunde de lumină. Pe 26 septembrie, durata zilei coboară deja sub 12 ore.

Explicația ține, printre altele, de faptul că Soarele este un disc, nu un punct, precum și de refracția atmosferică, care ne permite să vedem Soarele pentru câteva minute chiar și atunci când geometric acesta se află foarte aproape de orizont. Din acest motiv, echinocțiul nu înseamnă în practică o împărțire perfectă a celor 24 de ore în 12 ore de zi și 12 ore de noapte.

După echinocțiu, nopțile devin mai lungi decât zilele

După 23 septembrie, în emisfera nordică, Soarele va descrie zilnic un arc tot mai scurt pe cer. La Iași, în această perioadă din septembrie, durata zilei scade cu aproximativ trei minute și 20 de secunde de la o zi la alta.

Procesul continuă până la solstițiul de iarnă, când este atinsă cea mai scurtă zi a anului. În 2026, solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie.

Schimbarea este deja ușor de observat. La 1 septembrie, la Iași, ziua avea peste 13 ore și 21 de minute. Pe 23 septembrie mai rămân puțin peste 12 ore de lumină, iar la sfârșitul lunii, pe 30 septembrie, ziua va coborî la aproximativ 11 ore și 45 de minute.

De ce echinocțiul nu cade în fiecare an la aceeași dată

Echinocțiul de toamnă poate avea loc, în funcție de an și de fusul orar, pe 22 sau 23 septembrie. Motivul este că durata anului calendaristic nu coincide perfect cu timpul necesar Pământului pentru a parcurge o orbită completă în jurul Soarelui.

Corecțiile introduse prin anii bisecți mențin calendarul sincronizat cu mișcarea Pământului, însă ora și uneori chiar data echinocțiului se modifică de la un an la altul.

Dincolo de tradițiile populare asociate venirii toamnei, echinocțiul rămâne înainte de toate un reper astronomic: momentul de la care, pentru locuitorii României, nopțile câștigă tot mai mult teren în fața zilelor, până la solstițiul din decembrie. Tania DAMIAN