Bătălie pentru un loc în cămine: aproape trei sferturi dintre studenți trebuie să își găsească singuri o soluție de locuire

Peste 57.000 de studenți ieșeni se luptă pentru aproximativ 16.500 de locuri de cazare, potrivit unei analize realizate de o firmă de consultanță imobiliară. Chiar dacă Iașul are cea mai ridicată rată de acoperire dintre București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, aproape trei sferturi dintre studenți nu au un loc în căminele publice sau private.

Cele patru mari centre universitare din România concentrează împreună peste 361.000 de studenți, adică aproximativ 62% din populația studențească la nivel național. În schimb, oferta cumulată de cazare în cămine publice și private ajunge la aproximativ 80.000 de locuri. Asta înseamnă, în medie, doar un loc de cazare la aproximativ 4,5 studenți.

Iașul se află într-o situație ceva mai bună decât celelalte mari centre universitare

Iașul are aproximativ 57.004 studenți și circa 16.500 de locuri în cămine, ceea ce înseamnă o rată de acoperire de 28,9%. Cu alte cuvinte, există aproximativ un loc de cazare pentru fiecare 3,4 studenți.

Dar cifra ascunde dimensiunea reală a problemei: chiar și la Iași, aproximativ 71% dintre studenți nu au un loc în căminele publice sau private.

Prin comparație, rata de acoperire este de 23,5% în Timișoara, 21,9% în Cluj-Napoca și doar 19,7% în București.

Capitala are, de altfel, cea mai mare populație studențească dintre cele patru centre, cu 187.677 de studenți, și cea mai mare ofertă de cazare: aproximativ 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 de locuri private. Raportul ajunge însă la circa cinci studenți pentru fiecare loc de cazare.

La Cluj-Napoca sunt aproximativ 70.617 studenți și 14.800 de locuri publice, plus aproximativ 700 de locuri private. Timișoara are circa 45.749 de studenți și 10.700 de locuri, cea mai mare parte în cămine publice.

Deficitul rămâne uriaș în capitala Moldovei

Cifrele pun Iașul într-o poziție aparte. Orașul are cea mai bună rată de acoperire dintre cele patru mari centre analizate, însă asta nu înseamnă că problema cazării studenților este rezolvată.

Din aproximativ 57.000 de studenți, doar circa 16.500 au, teoretic, acces la un loc în căminele publice sau private.

În plus, oferta privată este redusă. La nivelul celor patru orașe analizate, aproximativ 94% dintre locurile de cazare sunt în cămine publice, iar doar 6% provin din cămine construite din fonduri private.

Situația este aproape opusă în ceea ce privește distribuția investițiilor private: Bucureștiul concentrează aproape 90% din locurile private cuantificate în cele patru orașe.

Asta înseamnă că piața ieșeană are un deficit important de cazare, dar și un sector privat mult mai puțin dezvoltat decât cel din Capitală.

România, mult în urma Poloniei la căminele private

Analiza compară situația și cu marile centre universitare din Polonia și Cehia.

În cele opt orașe poloneze analizate există aproximativ 83.000 de locuri în cămine publice și private, o capacitate apropiată de cea cumulată a Bucureștiului, Clujului, Iașului și Timișoarei.

Diferența este însă uriașă în raport cu populația studențească: centrele poloneze analizate au împreună aproximativ 900.000 de studenți, de circa 2,5 ori mai mulți decât cele patru orașe românești, ceea ce duce la o concurență de aproape 10,8 studenți pentru un loc.

În același timp, căminele private au o pondere mult mai mare în Polonia: aproximativ 23% din total, față de sub 10% în România.

În Cehia, situația este mai apropiată de cea din marile centre universitare românești. Praga are peste 132.000 de studenți și aproximativ 28.400 de locuri de cazare, dintre care circa 3.800 sunt private. Brno are aproximativ 68.200 de studenți și 13.600 de locuri, predominant publice.

Cât plătesc studenții pentru un loc

România rămâne mai ieftină decât Polonia și Cehia în ceea ce privește cazarea în cămine.

În București, tarifele din căminele publice pornesc de la aproximativ 50 de euro pe lună și pot ajunge la 80 de euro. În sectorul privat, costurile pornesc de la peste 100 de euro și pot urca spre 300 de euro pe persoană pe lună.

În Polonia, chiria medie este de aproximativ 190 de euro pe lună în căminele publice și circa 550 de euro în cele private.

Diferențele de preț trebuie însă raportate și la standardul camerelor, configurația spațiilor și serviciile incluse.

Pentru Iași, problema nu se reduce însă doar la numărul de locuri din cămine. Studenții care nu prind un loc trebuie să apeleze la piața privată de închirieri, iar oferta universitară reprezintă doar o componentă a întregului ecosistem de locuire.

Cu 57.000 de studenți și numai 16.500 de locuri în cămine, Iașul are cea mai bună rată de acoperire dintre cele patru mari centre universitare analizate. Dar „cea mai bună” nu înseamnă suficientă: aproape trei din patru studenți trebuie să își găsească singuri o soluție de locuire.

Carmen DEACONU