Noua fabrică de artiști din Iași produce pixeli, 3D și lumi virtuale cu salarii de mizerie

* o industrie națională de 343 de milioane de euro și salarii care pornesc de la 2.700 de lei în ofertele locale de grafică digitală, așa arată piața actuală a artei * chiar dacă arta devine afacere, piața muncii nu ține pasul cu veniturile industriei

Iașul nu mai produce doar pictori, sculptori și graficieni pentru publicitate. Pregătește oameni capabili să construiască personaje pentru jocuri video, să animeze lumi 3D și să transforme imaginea într-un produs digital vandabil oriunde pe glob. În spatele acestei transformări se află însă o economie care nu mai poate fi măsurată în expoziții și vernisaje. Este o piață cu firme, salarii, exporturi și concurență internațională. Iar cifrele arată un paradox: industria jocurilor video câștigă mai mult, dar lucrează cu mai puțini oameni.

343 de milioane de euro și 12 studiouri la Iași

Industria românească de dezvoltare a jocurilor video a generat 343,16 milioane de euro în 2024, cu aproximativ 8% mai mult decât în anul precedent, potrivit raportului publicat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA). Din cele 206 studiouri active identificate la nivel național, 12 erau în Iași. Orașul ocupa astfel locul al treilea după București și Cluj în distribuția studiourilor. În spatele statisticilor există afaceri reale. Grimtalin dezvoltă și publică jocuri pentru PC și console, printre care seria Elena Temple și Last Days of Lazarus. Interactive Stone are în portofoliu Gray Dawn, Galactic Crows dezvoltă titluri horror, iar Bearded Giant Games lucrează inclusiv în zona de adaptare a jocurilor pentru alte platforme.  Acestea sunt produse digitale, nu lucrări destinate exclusiv galeriilor. Au nevoie de personaje, decoruri, animație, interfețe și identitate vizuală. În spatele fiecărui univers virtual există și muncă artistică.

Salarii de 2.700–5.000 de lei. Unde începe economia creativă

Piața locală oferă deja indicii despre valoarea comercială a competențelor digitale.

În septembrie, o firmă din Iași recruta un operator de print digital/grafician, cu un salariu de 2.700–4.000 de lei net lunar. O altă ofertă, pentru tehnician de design digital 3D în domeniul dentar, indica 3.000–5.000 de lei net.  Nu sunt salarii reprezentative pentru întreaga industrie și nici posturi exclusiv destinate absolvenților de Arte. Sunt însă exemple concrete ale unei piețe în care competențele vizuale au valoare economică.

Mai mult, modelarea tridimensională nu aparține exclusiv gamingului. Competențele se pot valorifica în publicitate, animație, proiectare, arhitectură, medicină dentară și producție multimedia.

Diferența este că un artist digital poate lucra pentru un client din altă țară fără să părăsească Iașul. Piața sa potențială nu se mai oprește la granițele orașului.

Industria crește, dar locurile de muncă scad

În timp ce cifra de afaceri a industriei românești de gaming a crescut cu aproximativ 8%, numărul profesioniștilor din sector a scăzut cu 7,4%, ajungând la circa 6.100 în 2024. Productivitatea raportată a depășit 56.000 de euro pe angajat.  Cu alte cuvinte, creșterea veniturilor nu s-a tradus automat în mai multe posturi.

Pentru un absolvent, diploma și cunoașterea unui program de modelare nu sunt suficiente. Intrarea în industrie presupune un portofoliu, competențe tehnice, capacitatea de a lucra în echipe multidisciplinare și adaptarea la cerințele concrete ale unui proiect comercial.

În această competiție intră acum și instrumentele de inteligență artificială generativă, care schimbă procesele de creație vizuală.

UNAGE pregătește artiști pentru gaming, dar câți ajung în industrie?

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași a introdus în pregătirea de specialitate instrumente folosite în producția digitală. Programul de Grafică include animație și gaming, cu tehnologii precum Blender, Autodesk Maya, Houdini, Unity și Unreal Engine.

La admiterea din septembrie 2026, specializarea Foto-Video a avut disponibile 7 locuri bugetate și 6 cu taxă. Există, de asemenea, programe de design, grafică, artă murală și conservare-restaurare. Dar adevărata măsură a acestei pregătiri este inserția profesională.

Cea mai importantă diferență economică nu este între pictura pe pânză și imaginea digitală. Este între prestarea unui serviciu și deținerea unui produs propriu.

În structura veniturilor industriei românești de gaming, companiile multinaționale generau 70%, furnizorii de servicii 18%, iar studiourile care dezvoltau proprietate intelectuală originală, 12%.

Dan DIMA