Dronele de război ajung tot mai adânc în România! Iașul, în zona de risc. Ce pregătește Armata

În ultimele zile, aparițiile unor drone rusești și ucrainene în interiorul țării au readus în prim-plan o întrebare extrem de sensibilă: cât de bine este pregătită România să detecteze și să neutralizeze aparatele fără pilot care pot pătrunde în spațiul aerian național? În Moldova, situația este cu atât mai urmărită, după incidentele semnalate în zonele Iași, Botoșani, Neamț sau Vaslui.

Ministerul Apărării Naționale a transmis că România dispune deja de capabilități pentru combaterea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor. Eficiența acestora depinde însă de caracteristicile țintelor, dar și de altitudinea, viteza și profilul de zbor al aparatelor fără pilot.

MApN subliniază că soluția nu este o singură „umbrelă” antidrone, ci o arhitectură integrată și multistratificată, formată din senzori, radare, sisteme de comandă și control, mijloace de război electronic și sisteme de armament. În dispozitivul de apărare sunt utilizate inclusiv sisteme autopropulsate Gepard, iar acestea sunt completate, în funcție de necesități, cu mijloace aeriene naționale și aliate.

Un element important este sistemul anti-dronă MEROPS, pus la dispoziția României de Statele Unite și deja operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare. Acesta este destinat detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini mici.

România își extinde însă rapid arsenalul. Prin Instrumentul european SAFE au fost contractate sisteme de apărare antiaeriană cu capabilități C-UAS și C-RAM, între care MILLENNIUM, SKYNEX și SKYRANGER 35. Sunt prevăzute, de asemenea, modernizarea sistemelor Oerlikon GDF 103, achiziția unui sistem de război electronic C-UAS, sisteme Mistral, radare Gap Filler, radare și senzori pasivi, precum și un sistem integrat C-UAS.

MapN vrea să dezvolte o apărare stratificată

În paralel, Armata Română dezvoltă un sistem de avertizare timpurie la Marea Neagră și urmărește integrarea noilor capabilități într-o rețea națională interoperabilă cu NATO. Ministerul Apărării precizează însă că nu urmărește construirea unei singure rețele anti-dronă, ci dezvoltarea unei apărări stratificate, capabile să combine detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea țintelor.

Un semnal important vine chiar din programul de modernizare a sistemelor Oerlikon. În timpul testării și evaluării pentru recepție au fost identificate subsisteme care nu îndeplineau integral cerințele tehnice. Furnizorul și-a asumat înlocuirea acestora, iar întârzierile au fost puse pe seama unor dificultăți tehnice și a perturbărilor lanțului de aprovizionare. Pentru întârzierile contractuale au fost aplicate penalități.

În același timp, MApN nu oferă public informații privind numărul exact al sistemelor de armament, gradul lor de operativitate, amplasarea sau calendarul concret de operaționalizare a noilor sisteme. Instituția precizează că aceste date sunt clasificate și nu pot fi comunicate în baza Legii 544/2001.

În Moldova, dispozitivul de apărare este monitorizat permanent

Pentru zona Moldovei, unde apropierea de conflictul din Ucraina face ca fiecare incident aerian să fie urmărit cu atenție, mesajul transmis de Ministerul Apărării este unul clar: dispozitivul de apărare este monitorizat permanent și redislocat în funcție de evaluarea amenințărilor, prioritățile de protecție și misiunile stabilite.

Experiența războiului din Ucraina a schimbat însă radical modul în care sunt privite dronele. MApN recunoaște că sistemele fără pilot s-au diversificat rapid, iar apărarea trebuie să țină pasul cu această evoluție. De aici și investițiile accelerate în radare, senzori, război electronic și sisteme capabile să lovească ținte mici și greu de detectat.

Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât dronele moderne nu mai sunt doar simple aparate de recunoaștere. Ele pot fi folosite pentru supraveghere, atac sau pentru saturarea sistemelor de apărare. Iar faptul că aparatele pot ajunge la distanțe tot mai mari de linia frontului transformă fiecare incident din apropierea graniței într-un test pentru întregul sistem de supraveghere aeriană.

În acest context, Iașul și celelalte județe din estul României rămân în prima linie geografică a unei amenințări care evoluează de la o zi la alta. Armata spune că își consolidează permanent capacitățile, dar recunoaște în același timp că lupta împotriva dronelor este un proces continuu, dependent de tehnologie, industrie, finanțare, instruire și cooperarea cu aliații NATO.

Deocamdată, planul e unul singur: ne înarmăm. Daniel BACIU