În anul 1066, vlahii din Tesalia se răsculau împotriva impozitelor Imperiului Bizantin. Mărturia lui Kekaumenos a devenit un izvor important pentru istoria românilor, domeniu cercetat și de școala istorică ieșeană

O revoltă fiscală, un cronicar bizantin și aproape un mileniu de istorie. În 2026 se împlinesc 960 de ani de la răscoala vlahilor din Tesalia, consemnată de Kekaumenos într-o lucrare care continuă să ofere informații despre populațiile romanice din Balcani. Legătura cu Iașul trece prin cercetările istoricului Gheorghe I. Brătianu și prin tradiția studiilor bizantine de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, care a organizat recent un simpozion pe această temă.

Kekaumenos, cronicarul unei revolte împotriva impozitelor

În anul 1066, comunitățile vlahe din Tesalia, regiune aflată pe teritoriul Greciei de astăzi, participau la o revoltă împotriva autorităților bizantine. Cauza principală era creșterea impozitelor și modul de colectare a acestora, considerate de liderii locali o amenințare la adresa existenței economice a comunităților.

Balcanica Posnaniensia. Acta et studia

Evenimentele au fost consemnate de Kekaumenos, un aristocrat bizantin din secolul al XI-lea, autorul lucrării cunoscute sub numele de Strategikon. Textul său nu este doar un tratat militar, ci și o culegere de sfaturi despre administrarea averii, exercitarea puterii, familie și relațiile sociale.

Pentru istoria românilor, valoarea documentului se află în informațiile despre vlahi, organizarea lor și raporturile cu Imperiul Bizantin. Kekaumenos face și referiri la originea acestora, însă afirmațiile sale trebuie analizate în contextul epocii și confruntate cu alte izvoare istorice.

Iașul și cercetarea originilor românilor

Legătura cu Iașul este una universitară și istoriografică. Unul dintre reprezentanții școlii istorice ieșene, Gheorghe I. Brătianu, a cercetat formarea poporului român, continuitatea populației romanizate și istoria economică și socială a Bizanțului.

Profesor la Universitatea din Iași între 1924 și 1940 și director al Institutului de Istorie Universală din Iași între 1935 și 1940, Brătianu a publicat în 1938 volumul Études byzantines d’histoire économique et sociale. Cercetările sale au contribuit la aprofundarea istoriei medievale și a raporturilor dintre spațiul românesc și lumea bizantină.

Tradiția continuă la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, unde Istoria Bizanțului figurează printre disciplinele programului de licență.

Astfel, mărturia lui Kekaumenos aparține categoriei de izvoare prin care istoricii pot reconstitui realitățile politice, economice și sociale ale populațiilor romanice din sud-estul Europei, înainte de apariția statelor medievale românești.

O istorie veche de 960 de ani, cu teme actuale

Revolta din Tesalia dezvăluie o societate în care povara fiscală, apărarea proprietății și relația dintre comunități și autorități provocau tensiuni asemănătoare celor întâlnite, în forme diferite, și în lumea contemporană.

Dar importanța documentului depășește episodul fiscal. Kekaumenos a lăsat una dintre mărturiile medievale despre vlahi, iar interpretarea scrierilor sale continuă să intereseze cercetarea istorică.

La 960 de ani de la evenimentele din 1066, textul readuce în atenție și contribuția Iașului la studiul trecutului românilor. De la cercetările lui Gheorghe I. Brătianu până la cursurile universitare de astăzi, istoria Bizanțului rămâne o cale esențială de înțelegere a lumii din care s-au format comunitățile medievale românești. Clara DIMA