Roboți la muls vaci, în Iași

* o investiție de peste trei milioane de euro schimbă producția de lapte la Lespezi, unde doi medici veterinari au construit o exploatație automatizată * numai o treime din laptele produs în țară ajunge în procesarea industrială * în același timp, România importă anual produse lactate de un miliard de euro

Agricultura românească are o problemă care nu se rezolvă doar cu mai multe animale: produce lapte, dar nu reușește să valorifice suficient această materie primă. La Lespezi, în județul Iași, o familie de medici veterinari a investit peste trei milioane de euro într-o fermă în care roboții mulg vacile, distribuie hrana și monitorizează permanent producția. Investiția arată cât capital și câtă tehnologie sunt necesare pentru ca o exploatație românească să concureze pe o piață dominată de calcule stricte de productivitate și costuri.

Un miliard de euro pleacă anual pe lactate din import

Datele publicate de Consiliul Concurenței în iunie 2026 descriu dimensiunea dezechilibrului. România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, însă numai o treime intră în circuitul industrial de procesare. În 2025, importurile de produse lactate au atins un miliard de euro, iar deficitul comercial al sectorului s-a apropiat de 700 de milioane de euro. Cantitatea de lapte colectată de procesatori de la fermele românești a coborât de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone anul trecut. Problema ține inclusiv de structura producției. Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci de lapte. Exploatațiile mici au dificultăți în a susține investiții tehnologice și a livra constant cantitățile solicitate de industrie.

În acest peisaj, ferma robotizată din Lespezi reprezintă un model diferit: capital concentrat, animale selecționate genetic și producție destinată procesării industriale.

La Lespezi, un milion de euro a venit din fonduri europene

Exploatația de la Lespezi are 3.693 de metri pătrați, iar efectivul anunțat la deschidere cuprindea aproximativ 150 de bovine, dintre care 100 de vaci la muls. Investiția totală în zootehnie depășește trei milioane de euro. Din această sumă, aproximativ două milioane reprezintă proiectul pentru noul adăpost și dotările sale, finanțat în proporție de 50% din fonduri europene. Restul finanțării provine din resurse private și credite bancare.

Cheltuielile nu s-au limitat la construcție. Au fost instalate două sisteme automate de muls Lely Astronaut, echipamente de preparare și distribuire a furajelor, dispozitive pentru curățarea adăpostului și instalații de răcire a laptelui.

În locul unui flux de lucru dependent exclusiv de intervenția manuală, exploatația utilizează date individuale pentru fiecare animal. Calculatorul înregistrează producția, frecvența mulsului și indicatori care pot semnala modificări ale stării de sănătate.

Laptele fermei este livrat către Lactalis. Momentul nu este unul simplu pentru producători. Ministerul Agriculturii a raportat că, în martie 2026, prețul mediu al laptelui la poarta fermei a fost cu 10,64% sub nivelul din aceeași lună a anului precedent. În aprilie, scăderea anuală a fost de 10,44%.

Automatizarea poate controla mai bine consumul de furaje și poate limita pierderile provocate de identificarea tardivă a unor probleme de sănătate. Nu poate însă garanta un preț de vânzare care să acopere costurile.

Dan DIMA