Plan spectaculos pentru Iași: monorail de 7,5 kilometri, cu tuneluri sub Copou și legătură directă la Aeroport

* coridorul Gara – Copou – SRU - Aeroport, recomandat prioritar * peste 3.100 de locuri de parcare și monorail până la Aeroport: proiectul metropolitan pregătit pentru Iași * raportul propune reorganizarea rețelei de transport public astfel încât autobuzele să aducă pasagerii către stațiile monorailului

Iașul ar putea intra într-o nouă eră a transportului public! Un raport intermediar privind introducerea unui sistem de monorail în zona metropolitană pune pe primul loc un traseu spectaculos: Gara Centrală – Copou – Spitalul Regional de Urgență – Aeroport. Cu doar 7,51 kilometri, coridorul T4a obține cel mai mare punctaj dintre toate variantele analizate și este recomandat drept prioritate.

Dacă proiectul va trece de toate etapele de analiză, finanțare și aprobare, Iașul ar putea ajunge să aibă o magistrală de transport care să lege într-un singur sistem gara, centrul universitar, viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Internațional.

Și nu este vorba despre un simplu traseu de transport public. Este o posibilă reconfigurare a Iașului.

Raportul intermediar „Monorailul Iași”, realizat de Ștefan Roșeanu pentru Asociația #HaiCăSePoate, plasează T4a pe primul loc, cu 47,3 puncte din 57, adică 82,9%. Este singurul coridor calificat drept „favorabil - recomandat prioritar”. În urma lui vin T1, pe ruta Lețcani - Valea Lupului - Gară - Podu Roș - Aeroport, cu 42,7 puncte, și T4b, Miroslava - Gară - Podu Roș - Dancu - Holboca - Tomești, cu 40,9 puncte.

Dar adevărata surpriză este T4a.

Gara, Copoul, Spitalul Regional și Aeroportul, într-o singură magistrală

Traseul propus pornește din Gara Centrală și urcă spre Copou, continuă către viitorul Spital Regional de Urgență și ajunge la Aeroport.

Practic, patru dintre cele mai importante puncte de interes pentru dezvoltarea viitoare a Iașului ar putea fi unite printr-o infrastructură rapidă și segregată de traficul rutier.

Gara. Universitățile. Spitalul Regional. Aeroportul. Toate pe aceeași axă. Este exact genul de conexiune care poate schimba modul în care oamenii se deplasează prin oraș.

Iar raportul merge și mai departe: pentru zona sensibilă a Copoului este propusă o soluție parțial subterană, tocmai pentru reducerea impactului asupra patrimoniului și a Zonei Construite Protejate.

Așadar, scenariul este unul spectaculos: monorail subteran prin zonele istorice și traseu aerian în zonele unde terenul permite dezvoltarea infrastructurii.

7,5 kilometri care pot valora mai mult decât o magistrală de trei ori mai lungă

T4a nu este cel mai lung traseu. Nu are nici cea mai mare populație în imediata apropiere a stațiilor. Dar are ceva ce celelalte variante nu concentrează în aceeași măsură: poziționarea strategică. La o rază de 800 de metri în jurul stațiilor, T4a captează aproximativ 71.907 locuitori.

T1 ajunge la peste 202.000, iar T4b la peste 191.000. Diferența este uriașă.

Și tocmai aici se află una dintre cele mai interesante concluzii ale raportului: un coridor de transport nu trebuie judecat doar după numărul de locuitori pe care îi deservește astăzi, ci și după ceea ce poate genera în dezvoltarea orașului de mâine.

Iar T4a are un avantaj uriaș. Leagă infrastructuri deja existente sau aflate în construcție de zone cu potențial masiv de dezvoltare.

SRU - Aeroport poate deveni noul pol de dezvoltare al Iașului

Poate cea mai spectaculoasă parte a proiectului este tronsonul dintre Spitalul Regional de Urgență și Aeroport.

Raportul îl consideră o oportunitate excelentă de dezvoltare de tip TOD – Transit Oriented Development.

Pe scurt, transportul rapid ar putea deveni motorul dezvoltării urbane. În jurul stațiilor ar putea apărea zone rezidențiale, comerciale, de servicii și birouri, dezvoltate în jurul transportului public.

Mai mult, raportul indică faptul că peste 50% dintre terenurile aflate în raza pietonală de 800 de metri a stațiilor ar fi libere sau disponibile pentru densificare controlată.

Asta poate fi o oportunitate uriașă pentru Iași. În loc ca orașul să se extindă haotic, fără infrastructură suficientă, dezvoltarea ar putea fi orientată în jurul noii magistrale.

Cu alte cuvinte, monorailul nu ar veni doar după oraș. Ar putea contribui la construirea orașului viitorului.

Șoc pentru traficul din Iași: aproape o cincime dintre deplasările cu mașina ar putea dispărea

Una dintre cele mai ambițioase estimări din raport privește schimbarea comportamentului de transport.

În prezent, autoturismul personal reprezintă aproximativ 52,4% din deplasări. În scenariul prognozat după introducerea monorailului, procentul ar coborî la 33,5%. Monorailul ar ajunge la 28,2%, iar transportul public de alimentare la 26,5%. Practic, modelul indică un transfer de aproximativ 19% din deplasări de la autoturism către transportul public rapid.

Monorailul nu ar funcționa însă singur. Raportul propune o rețea de cinci terminale Park & Ride, cu peste 3.100 de locuri de parcare. Lețcani ar urma să aibă peste 800 de locuri, Bucium - 700, Miroslava - 600, Ciurea - 500, Tomești - 500.

Ideea este simplă și extrem de importantă pentru un oraș sufocat de traficul de navetă: mașina se oprește la periferie, iar călătoria continuă cu transportul public rapid.

Astfel, șoferii care vin dinspre Târgu Frumos, Pașcani, Vaslui, Huși, Miroslava, Ciurea sau Tomești nu ar mai fi obligați să intre cu mașina până în centrul Iașului.

Raportul propune reorganizarea rețelei de transport public astfel încât autobuzele să aducă pasagerii către stațiile monorailului. În loc să existe trasee care se suprapun și concurează cu magistrala rapidă, acestea ar funcționa ca linii feeder.

Pasagerul ar putea ajunge dintr-un cartier la o stație de monorail, iar de acolo să continue rapid spre Gara Centrală, Copou, Spitalul Regional sau Aeroport.

Maglevul, surpriza raportului

Și tehnologia este pusă sub lupă. În evaluarea multicriterială prezentată în raport, maglevul obține cel mai mare punctaj - 29 de puncte.

Este urmat de monorailul încălecat, cu 26 de puncte, sistemul suspendat, cu 21 de puncte, și light-rail-ul, cu 13 puncte.

Maglevul este avantajat în analiza privind impactul vizual, topografia colinară, acustica și vibrațiile, performanța periurbană, integrarea cu gările și capacitatea de a deveni un veritabil „vector de imagine”.

Dar există o mare necunoscută: costul. Un punctaj tehnic superior nu înseamnă automat că aceasta este și soluția care va fi aleasă.

Fezabilitatea financiară, costurile de construcție, exploatarea și mentenanța vor conta enorm.

T1 are însă un atu pe care Iașul nu îl poate ignora

Dacă T4a este câștigătorul urbanistic, T1 este gigantul demografic.

Coridorul Lețcani - Valea Lupului - Gară - Podu Roș - Aeroport deservește, potrivit modelului prezentat, peste 202.000 de locuitori într-o rază de 800 de metri.

Este cea mai mare captare dintre variantele analizate. Și exact aici se află marea confruntare pentru viitorul monorailului ieșean:

T4a câștigă la integrare și dezvoltare urbană. T1 câștigă la populație și cerere potențială.

T4b vine și el puternic din urmă, cu peste 191.000 de locuitori în aceeași rază.

Dar fiecare dintre aceste variante are propriile probleme. T1 întâmpină constrângeri de mediu și urbanism. T4b se lovește de riscuri arheologice importante. T2 și T3 au probleme serioase legate de profilul stradal îngust, blocuri, ferestre, rețele edilitare și impactul infrastructurii asupra cartierelor dense.

Asta explică de ce T4a a ajuns în frunte.

Sudul Iașului, prins între blocuri, utilități și străzi înguste

Coridoarele T2 și T3, care traversează zonele Podu Roș – Bucium și Podu Roș – Nicolina – CUG – Horpaz/Ciurea, au un handicap major.

Infrastructura de monorail trebuie introdusă într-un oraș deja construit. În multe zone există blocuri înalte, artere înguste și rețele edilitare dense. Construirea pilonilor ar putea necesita devieri importante ale conductelor de gaz, apă, canalizare și ale rețelelor electrice.

Iar problema nu este doar tehnică. O estacadă amplasată foarte aproape de ferestrele blocurilor ar putea genera impact vizual, pierderea intimității și umbrire.

De aici și punctajele mai slabe.

Ieșenii spun că sunt pregătiți să lase mașina

Ancheta de mobilitate prezentată în raport oferă însă un semnal puternic. 79% dintre respondenți spun că ar renunța total sau parțial la mașină dacă ar avea o alternativă eficientă. 24% ar renunța complet. 55% ar utiliza monorailul pentru o parte dintre deplasări, ia 86% declară că sunt dispuși într-o măsură mare să folosească sistemul.

Există însă o condiție esențială: prețul. Pentru 40% dintre cei chestionați, 5 lei reprezintă tariful acceptabil. Asta înseamnă că viitorul monorailului nu va depinde doar de tehnologie. Va depinde și de cât va costa o călătorie.

Clasamentul care poate decide viitorul transportului ieșean

În acest moment, ierarhia prezentată în raport este clară:

T4a – Gara Centrală – Copou – SRU – Aeroport: 47,3 puncte, 82,9% – recomandat prioritar.

T1 – Lețcani – Valea Lupului – Aeroport: 42,7 puncte, 74,9% – recomandat.

T4b – Miroslava – Tomești: 40,9 puncte, 68,1% – performanță moderată.

T3 – Podu Roș – Nicolina – Horpaz/Ciurea: aproximativ 36,5 puncte – compatibilitate medie.

T2 – Podu Roș – Bucium: 36 de puncte – constrâns/mediu.

Este însă un clasament preliminar. Raportul însuși indică faptul că T1 și T4b rămân variante relevante pentru testarea în etapa SPF.

Iașul poate ajunge la o schimbare de proporții istorice

Dacă proiectul va avansa, Iașul nu va primi doar o linie nouă de transport. Ar putea primi o nouă coloană vertebrală metropolitană.

Gara ar deveni poarta feroviară. Copoul ar fi conectat rapid la restul orașului, fără ca patrimoniul să fie sacrificat. Spitalul Regional ar intra în centrul rețelei de mobilitate. Aeroportul ar deveni accesibil rapid din zona centrală. Mașinile ar putea fi lăsate la Park & Ride. Autobuzele ar alimenta magistrala. Iar dezvoltarea urbană ar putea fi orientată în jurul transportului rapid.

Este, în esență, o altă viziune asupra Iașului. Una în care transportul nu mai este doar soluția pentru orașul sufocat de trafic, ci devine instrumentul prin care orașul este proiectat pentru următoarele decenii.

Deocamdată, T4a este doar câștigătorul unei analize intermediare. Dar mesajul raportului este imposibil de ignorat: Gara - Copou - Spitalul Regional - Aeroport este, în acest moment, traseul care promite cel mai mult pentru transformarea Iașului.

Iar dacă prognoza privind mutarea a aproape 19% dintre deplasările auto către transportul public se confirmă, proiectul ar putea deveni mult mai mult decât o investiție în infrastructură. Ar putea fi începutul unei revoluții a mobilității ieșene.

Daniel BACIU