IA creată la UAIC detectează semne de depresie din postările de pe X și explică de ce. Ora la care postezi poate conta

O echipă de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași dezvoltă un sistem de inteligență artificială capabil să analizeze postările publice de pe platforma X și să identifice indicii asociate depresiei. Mai mult, programul nu se limitează la un simplu verdict: încearcă să explice, în limbaj obișnuit, de ce a ajuns la respectiva concluzie.

Sistemul coordonat de conf. dr. Mădălina Răschip (foto), de la Facultatea de Informatică a UAIC, combină două tipuri de informații: conținutul mesajului și momentul în care acesta a fost publicat. Cercetătorii au pornit de la observația că ora la care o persoană postează pe rețelele sociale poate oferi indicii despre starea sa psihică.

Modelul folosește BERT, o tehnologie bazată pe rețele neuronale de tip Transformer, pentru a analiza sensul cuvintelor în funcție de context. Informațiile extrase din text sunt combinate cu ora și ziua săptămânii în care a fost publicată postarea. O componentă suplimentară generează apoi o explicație a verdictului. „În domeniul sănătății mintale, simpla clasificare nu este suficientă”, explică cercetătoarea. Potrivit acesteia, explicațiile sunt necesare pentru ca medicii, utilizatorii și cercetătorii să poată înțelege dacă sistemul se bazează pe indicii relevante sau pe simple corelații.

85% dintre postări, clasificate corect

Pentru antrenarea sistemului au fost folosite aproximativ 20.000 de postări de pe X provenite de la 72 de utilizatori. Jumătate dintre mesaje erau asociate depresiei, iar cealaltă jumătate nu. Pe setul de test, sistemul a obținut o acuratețe de aproximativ 85%.

Analiza a indicat și o legătură între momentul publicării și clasificarea mesajelor. Postările identificate ca asociate depresiei au apărut mai frecvent noaptea și dimineața devreme, în timp ce mesajele publicate în jurul prânzului au primit, în general, scoruri mai mici. Cercetătorii subliniază însă că acestea sunt tendințe statistice și nu reguli care pot fi aplicate fiecărei persoane.

Partea cea mai dificilă s-a dovedit a fi chiar explicarea verdictului. Pentru antrenarea acestei componente au fost utilizate explicații generate anterior cu GPT-4. Noul model a reușit să producă explicații cu un sens apropiat, chiar dacă formulările sale au fost diferite.

IA nu pune diagnostic

Cercetătorii avertizează că sistemul este destinat strict cercetării și nu trebuie confundat cu un instrument medical capabil să stabilească diagnosticul unei persoane.

În plus, utilizarea unor asemenea tehnologii ridică probleme importante de etică și protecție a datelor. Cercetătorii subliniază că datele analizate trebuie anonimizate, iar o eventuală implementare practică ar necesita reguli clare privind utilizarea informațiilor despre starea emoțională a indivizilor.

Sistemul trebuie să învețe și limba română

Modelul nu a fost încă testat pe texte în limba română. Transferul nu este unul automat, deoarece ar fi necesar un model preantrenat pentru limba română, capabil să țină cont de particularitățile lingvistice și culturale.

Ironia, expresiile idiomatice și modalitățile specifice prin care românii își exprimă emoțiile ar trebui, la rândul lor, învățate de sistem.

Cercetarea de la UAIC vine după un proiect anterior în care echipa a analizat șase categorii de afecțiuni psihice pornind de la postări Reddit. Lucrarea respectivă a fost premiată la conferința AIAI 2025 de la Limassol, studentul masterand Dan Dodun-Des-Perrieres, coautor al cercetării, primind premiul pentru cea mai bună lucrare a unui student.

Următorul pas urmărit de cercetătorii ieșeni este și mai ambițios: analizarea evoluției activității unui utilizator în timp și combinarea textului, imaginilor și datelor temporale pentru o imagine mai amplă asupra stării emoționale. Carmen DEACONU