Seceta a uscat porumbul și a îndulcit strugurii la Iași

* aceeași vară a produs două agriculturi complet diferite * peste 6.200 de hectare de culturi din județul Iași au fost declarate afectate de secetă, cele mai mari suprafețe fiind la porumb și floarea-soarelui * în același timp, podgoriile au intrat în cules cu producții bune

Seceta care a ars porumbul și floarea-soarelui din Iași a găsit o cultură capabilă să-i reziste mai bine: via. După o vară cu temperaturi extreme și săptămâni fără suficientă apă, agricultorii județului intră în toamnă cu rezultate diametral opuse. Pe câmp se numără hectare calamitate, în podgorii se măsoară zahărul din struguri și se umplu cramele.

La sfârșitul lunii august, în județul Iași erau deja declarate peste 6.200 de hectare afectate de secetă. Fermierii depuseseră 86 de înștiințări, iar grosul pierderilor venea din culturile de primăvară: peste 2.400 de hectare de porumb, 3.193 de hectare de floarea-soarelui și 677 de hectare de soia.

Harta pagubelor se întindea de la Dolhești și Cucuteni până la Pașcani, Popricani, Hârlău, Belcești, Vlădeni sau Probota. Și bilanțul putea crește, pe măsură ce fermierii constatau efectele lipsei de apă.

Porumbul a avut nevoie de apă exact când ploile au dispărut

Diferența a făcut-o momentul în care seceta s-a instalat. Prima parte a anului a avut precipitații și a favorizat culturile semănate în toamnă. Din iulie însă, seceta pedologică și temperaturile ridicate au lovit mai ales porumbul și floarea-soarelui semănate primăvara. Direcția Agricolă Iași avertiza încă din august că aceste culturi sunt printre cele mai vulnerabile. La câțiva kilometri distanță, pe dealurile cu vii, aceeași vară a avut un alt rezultat.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași, producția era estimată înainte de cules la peste 7.500–8.000 de kilograme la hectar pe cele aproximativ 75 de hectare de vie aflate pe rod. Oficialii vorbeau despre o producție bună și sănătoasă, chiar dacă arșița de 35–40 de grade a provocat arsuri pe boabe și frunze.

Strugurii au suportat altfel seceta

Vița-de-vie are un sistem radicular profund și poate ajunge la apa pe care plantele cu rădăcini mai superficiale nu o mai găsesc. Un deficit moderat de apă poate, în anumite condiții, să crească concentrația zaharurilor din boabe, însă seceta severă poate încetini maturarea și reduce producția. Studiile arată că efectul depinde puternic de soi, momentul apariției stresului hidric și intensitatea acestuia. Și la Iași via a suferit. Cercetătorii SCDVV spun însă că plantele au rezistat suficient de bine pentru a păstra o producție bună, iar ploile venite spre sfârșitul verii au ajutat.

La Cotnari, schimbarea a fost spectaculoasă. După o perioadă în care seceta redusese optimismul producătorilor, ultimele ploi au îmbunătățit situația, iar estimarea pentru această toamnă a ajuns la 24 de milioane de kilograme de struguri. Capacitatea de procesare în vârful campaniei este de aproximativ 1,3 milioane de kilograme pe zi.

6.200 de hectare calamitate și crame pline

Contrastul este unul dintre cele mai clare tablouri ale agriculturii ieșene din 2026. Porumbul și floarea-soarelui au prins seceta în perioade critice de vegetație. Via, deși afectată la rândul ei de temperaturile extreme, a traversat mai bine vara.

La Stațiunea Viticolă Iași, culesul a început, iar mustul din recolta 2026 a ajuns deja la vânzare cu 5–7 lei litrul, în funcție de soi. Producătorii vorbesc despre un an bun pentru vie.

Aceeași climă a lăsat astfel două imagini ale toamnei ieșene: lanuri de porumb uscat și vii încărcate de struguri. Iar pentru agricultori, 2026 arată cât de mult va conta de acum înainte nu doar cât plouă într-un an, ci mai ales când plouă și ce cultură găsește apa la momentul potrivit.

Clara DIMA