Cine a fost românca prietenă cu Albert Einstein? Cum a salvat-o faimosul fizician de la moarte?

Cine a fost românca prietenă cu Albert Einstein? Cum a salvat-o faimosul fizician de la moarte?

Fascinanta și neobișnuita corespondență într marele savant și tânăra româncă, evreică de etnie și care, inițial, nu avea nici Bacalaureatul, s-a derulat între anii 1928-1948.   Nenumărate scrisori au circulat între cei doi în acest răstimp, subiectele lor evoluând de la cele strict legate de fizică și știință, până la detalii personale și sfaturi de viață.

Epistolarul dintre cei doi a devenit cunoscut mass-media din Germania, apoi şi presei culturale din România.

O mapă cu copiile scrisorilor dintre cei doi au fost păstrate de fratele Melaniei, Davis, stabilit la Aachen, în Germania, care le-a publicat în 2006, conform casasfatului.ro.

Totul a început când tânăra braşoveană s-a decis să-i scrie lui Einstein după ce i-a văzut fotografia în numărul din 4 august 1928 al revistei „Realitatea Ilustrată”, la începutul articolului semnat de Karl Joel despre „Teoria relativităţii”.

Melania - deși lucra ca simplă funcționară la Banca Malaxa din Brașov - știa și se afla sub influența ideilor care îl legau pe marele poet Mihai Eminescu de teoria revoluționară elaborată de Einstein în 1905 și 1915. 

Versurile din cunoscutele poeme „Luceafărul”, „Sărmanul Dionis” sau „La steaua” păreau că anticipaseră ideile care-l conduseseră pe savantul german la relativitate.

Astfel, la doar 19 ani și fără a avea Bacalaureatul dat, brașoveanca s-a încumetat să-i scrie lui Einstein pentru a-i împărtăși opiniile sale referitoare la legăturile cu versurile eminesciene ale teoriei sale.

Melania Șerbu avea doar 19 ani când a început corespondența cu Einstein - Foto: casasfatului.ro

Scrisoarea ei a ajuns la Berlin în toamna anului 1928, românca scriind pe plic, în germană, la destinatar, „Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania”, pentru că nu știa adresa savantului.

Dar renumele acestuia era prea mare pentru ca epistola din România să nu ajungă la el. La expeditor era trecută Melania Şerbu, cu adresa pe Breiter Bach (Valea Largă) 4, Braşov, România.

Citește și: Cercetătorii au descifrat „paradoxul bunicului”. Vom putea călători în timp și vom opri îmbătrânirea

„Am fost o elevă excelentă la şcoală. Am fost însă silitoare doar pentru că ştiam că aceasta este datoria unei fete sărace. De fapt, nu-mi prea plăceau lecțiile. Erau multe capitole plictisitoare în manual.

Dar, atunci când găseam lucruri care mă interesau, le căutam și în alte cărți decât în cele școlare. Am fost nevoită să mă angajez repede după școală.

Săracii mei părinți și frații mei mai mici depindeau de câștigurile mele. Îmi doream foarte mult să continui să studiez, facultatea era visul meu, dar am renunțat și m-am angajat. 

Am citit odată un mic tratat despre teoria lui Einstein într-o revistă numită „Realitatea Ilustrată”. Teza a fost foarte confuză și, cumva, m-am gândit să-l întreb pe Einstein însuși.

Sinceră să fiu: habar n-aveam despre teorie până atunci și nici că Einstein era un om de știință de renume mondial. Am adresat scrisoarea: profesorul Einstein, Berlin. Și am primit un răspuns, așa a început…

Acum îmi trimite cărți și studiez cu sârguință. Desigur, e teribil de greu, dar lucrez cu multă voință”, declara Melania Șerbu în acel interviu, potrivit sursei citate.

Românca și Einstein au corespondat timp de 20 de ani

Poate impresionat de îndrăzneala, dar și curiozitatea ei, Einstein i-a răspuns recomandându-i o carte care prezenta teoria sa: „Die Idee der Relativitätstheorie” de Hans Thirring.

„Mult stimată domnişoară Şerbu! Extrem de inteligentă şi simpatică Dv scrisoare mi-a produs o nespusă bucurie. E rar să constaţi atâta înţelegere a problemelor fundamentale ale ştiinţelor fizice la un om atât de puţin pregătit.

În mod evident, ați făcut rost de una dintre acele popularizări ale teoriei relativității. . . . Am dedus acest lucru din faptul că dumneavoastră credeți că pasajul citat din roman ar putea avea legătură cu această teorie. 

Cu toate acestea, acest lucru nu poate fi înțeles fără cunoștințe prealabile de fizică. . . . Vă recomand să citiți o carte pe această temă pe care profesorul Thirring a publicat-o la Universitatea din Viena”, i-a răspuns Einstein Melaniei, într-o primă episolă, datată 9 octombrie 1928. 

Prima scrisoare pe care Einstein i-a trimis-o româncei, cea din 9 octombrie 1928 - Foto: swangalleries.com

După ce a citit în mod repetat cartea lui Thirring pe parcursul mai multor luni, Șerbu i-a scris din nou lui Einstein, în speranța de a-și demonstra înțelegerea teoriei sale, argumentând despre recunoașterea importanței relației dintre efectele electromagnetice și gravitaționale:

„Universul este inundat de două forțe ca o ceață: undele gravitaționale și undele luminoase. Practic, aceleași forțe electromagnetice, doar că poartă nume diferite, deoarece exercită efecte diferite.

Nu ar trebui ca cele două să se afle într-o anumită relație una față de cealaltă?”, îi scria Șerbu lui Einstein, la 26 noiembrie 1928, conform swangalleries.com.

Nu peste multă vreme, la 9 ianuarie 1929, Einstein i-a răspuns din nou. A fost atât de uimit că o persoană atât de tânără și neinstruită putea avea o asemenea înțelegere a fizicii recente, încât a fost determinat să o ajute să urmeze studii de fizică teoretică.