Unde se află Mănăstirea pisicilor, cel mai ciudat lăcaș de cult din lume? Ridicată acum 1.700 de ani

 

Unde se află Mănăstirea pisicilor, cel mai ciudat lăcaș de cult din lume? Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti, dar acum nu e vorba de începutul unui basm, ci al unei situații concrete, existentă de 1.700 de ani

 

 

Unde se află Mănăstirea pisicilor, cel mai ciudat lăcaș de cult din lume? Ridicată acum 1.700 de ani, ea se află în Akrotiri, în sudul insulei Cipru. Povestea sa a făcut-o unică în universul creștin.

Unde se află Mănăstirea pisicilor, cel mai ciudat lăcaș de cult din lume? Ridicată acum 1.700 de ani
Acum aproape 1.700 de ani, în 327, era ridicată în acea zonă o mănăstire de către guvernatorul bizantin al Ciprului, Kalokeros și patronată de Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratul Constantin cel Mare.

 

De asemenea, așezământul monahal, al doilea ca vechime din Cipru, mai poartă și numele de „Sfântul Nicolae al Pisicilor”, aflându-se sub ocrotirea iubitului sfânt, conform lonelyplanet.com.

Dar cum s-a ajuns aici: Poveștile transmise din generație în generație, dar susținute de monahii din zonă, explică procesul prin care a luat naștere o mănăstire unică în lume.

 

Astfel, după Sinodul Ecumenic din anul 325, desfășurat la Niceea, Sfânta Împărăteasă Elena a plecat la Ierusalim cu o cantitate mare de aur, dorind să descopere Crucea Domnului.

Totul, în semn de cinstire și mulțumire pentru minunea de la Podul Milvius, din octombrie 312, când Sfântul Împărat Constantin cel Mare l-a învins pe rivalul Maxențiu, în numele semnului crucii care i s-a arătat pe cer.

 

Pisicile reprezintă și acum o prezență obișnuită la mănăstirea ctitorită acum 1.700 de ani  

Scrierile Bisericii ne spun că Sfânta Elena a plecat din Nicomidia, reședința de atunci a imperiului, a mers prin Turcia și prin Cipru și a ajuns, în cele din urmă, în Țara Sfântă.

Trecând, însă, prin Cipru, Sfânta Elena a descoperit peninsula Akrotiri, care se confrunta în acea vreme cu o problemă deosebit de serioasă: era invadată de șerpi veninoși.

Mănăstirea pisicilor îl are pe Sf. Nicolae ca ocrotitor
Din cauza vegetației dense și a terenului mlăștinos, șerpii deveniseră o amenințare constantă pentru locuitorii din zonă și pentru pelerinii care vizitau acest loc.

 
Profund marcată de suferința oamenilor și dorind să contribuie la întemeierea unei mănăstiri și la stabilirea unei comunități monahale în acea regiune, Sfânta Elena a avut o soluție inedită și chiar foarte inspirată.

Ea a decis să aducă pisici pe insulă, întrucât felinele erau cunoscute pentru abilitatea lor naturală de a vâna șerpi și alte animale periculoase.

Astfel, legenda - confirmată de multe dintre călugărițele care viețuiesc astăzi în mănăstire - spune că Sfânta Elena a trimis corăbii pline cu pisici din Egipt și Persia, animale care au fost eliberate în Akrotiri, pentru a ajuta la eliminarea șerpilor.

Odată ajunse pe insulă, pisicile s-au adaptat rapid și au început să reducă numărul șerpilor, oferind astfel locuitorilor o viață mai sigură, scrie blog.bizanticons.ro.

În același timp, se spune că Sfânta Elena ar fi înființat o mănăstire închinată încă de atunci Sfântului Nicolae, cunoscut ca ocrotitor al celor aflați în primejdie și al călătorilor.

Astfel, pisicile au fost crescute și îngrijite de viețuitorii mănăstirii, devenind, practic, o parte integrantă a peisajului și a vieții monahale de aici.

 

O tradiție locală spune că un clopot al mănăstirii era tras de două ori pe zi – o dată dimineața, pentru a chema pisicile la masă și o dată seara, pentru a le trimite la vânătoare de șerpi.

De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut prin perioade și de prosperitate și de declin. A fost devastată de invazia otomană din 1570 și a rămas abandonată până în secolul al XVIII-lea, când au început lucrările de restaurare.

În 1983, mănăstirea a prins din nou viață prin osteneala a două măicuțe, care au continuat tradiția monahală din această zonă, dar și pe cea a hrănirii celor aproximativ 70 de pisici care trăiesc în apropierea mănăstirii.