Cât valorează acum aurul românesc ajuns la ruși

Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc a vorbit într-un interviu recent despre Tezaurul României care nu a fost recuperat de la Rusia.

Aurul nu a mai fost niciodată returnat, a rămas în seifurile Rusiei, în timp ce comunismul și Războiul Rece au venit și au trecut.

Pentru români, sentimentul de nedreptate legat de acest aur mocnește de mai bine de un secol.

„Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri”, spune Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, într-un interviu pentru TVP World.

„Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat în toate modurile posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia, doar au mimat interesul față de această datorie.”

Pe scurt, povestea sună așa: două trenuri încărcate cu comorile României au fost trimise la Moscova — primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917.

 Au fost semnate declarații și inventare între Banca Națională a României și Banca de Stat a Rusiei, confirmând că valorile aparțin României — însă apoi a venit Revoluția din Octombrie.

În decembrie 1916, la doar câteva luni după ce a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților — Rusia, Franța și Marea Britanie — regatul se află pe marginea prăpastiei: trupele germane, sprijinite de aliații lor austro-ungari, otomani și bulgari, au ocupat Bucureștiul.

Guvernul român, familia regală și principalele instituții ale țării se retrag, îndreptându-se spre est, către orașul Iași, care urma să devină capitala temporară a țării.

Dar nici acolo nu se simt în siguranță: cu independența țării pusă în pericol, oficialii decid ca valorile naționale să fie trimise dincolo de granițele fragile ale României.

România semnează un acord cu aliatul său, Rusia țaristă, iar în scurt timp două trenuri aveau să transporte pentru păstrare în siguranță artefactele culturale neprețuite ale țării, bijuteriile regale și — cel mai important dintre toate — 91,5 tone de aur din rezervele Băncii Naționale.

Ads

 La sfârșitul anului 1917, bolșevicii conduși de Vladimir Lenin preiau puterea în Rusia și răstoarnă ordinea mondială: scot Rusia din război și instaurează un nou sistem de guvernare, stârnind teamă în rândul regatelor și imperiilor care încă mai rezistau în Europa începutului de secol XX.

Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat — iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile trimise spre păstrare. Se spune că Lenin ar fi promis să le returneze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”.

8 miliarde de motive

România consideră că rezerva de aur valorează astăzi aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, până la Elțîn și Putin, liderii de la București — chiar și în perioada comunistă — au încercat să determine Kremlinul să reia discuțiile privind această chestiune.

Au avut unele reușite: majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 — dar rezervele de aur, niciodată.

„Rușii au găsit, de-a lungul anilor, diferite scuze sau ‘explicații’”, spune Păunescu, „precum faptul că tezaurul ar fi fost deja returnat... că nu mai există, sau că România nu mai merită acest aur pentru că s-a reunificat cu Basarabia în 1918, ori că Franța sau Germania ar fi luat acest aur de la Rusia după Primul Război Mondial.

Ads

 „Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei faptic sau juridic.”

La începutul secolului XXI s-au făcut câțiva pași mici în direcția recuperării aurului. În 2003, Rusia și România au semnat un tratat care a dus la crearea unei comisii menite să analizeze problema, alături de alte chestiuni istorice nerezolvate.

Specialiștii ruși au avut ocazia să examineze acordul de acum un secol și inventarul păstrate adânc în arhivele Băncii Naționale a României și — potrivit BNR — au confirmat autenticitatea acestora.

„Dar [ei] au susținut că trebuie să verifice și exemplarele originale corespunzătoare din arhivele rusești”, spune Păunescu.

După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, care a zguduit din nou ordinea mondială, negocierile cu Rusia sunt, în mod firesc, suspendate, în ciuda faptului că această comisie încă există formal.