Concluzii CCPM, în cazul inundațiilor de la Salina Praid: Neglijență instituțională!

Sâmbătă, 18 octombrie, conform unui comunicat al Guvernului Corpul de Control al Prim-Ministrului (CCPM) a finalizat ancheta privind cauzele care au dus la inundarea salinei de la Praid în luna mai 2025. Concluzia principală fiind aceea că riscurile au fost ignorate ani la rând, iar măsurile luate au fost minime și fără efect pe termen lung: "Din informațiile existente în evidențele entităților verificate, a rezultat faptul că, inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid a avut un caracter previzibil. Cu toate acestea, riscul de inundare a spațiilor subterane ale salinei și de afectare a zăcământului a fost subevaluat și calificat constant de reprezentanții SNS SA ca nefiind un pericol iminent", constată în raport membrii CCPM. 

Inspectorii CCPM au analizat execuțiile bugetare din perioada 2021-2024 și au constatat că Societatea Națională a Sării SA (SNS SA) a avut sume aprobate pentru investiții considerabil mai mari decât cele efectiv utilizate. Aceste fonduri ar fi putut acoperii lucrări majore de protecție a zăcământului de sare și de consolidare a galeriilor subterane: "În această perioadă investițiile realizate la nivelul SNS SA, în categoria cărora puteau fi realizate și lucrări de amenajare pentru asigurarea protecției pe termen lung la nivelul Sucursalei Salina Praid, au fost considerabil sub nivelul sursei de finanțare a investițiilor și mai mici decât cheltuielile cu investițiile aprobate prin hotărâri de Guvern" detaliază documentul. 

Problema infiltrațiilor de apă nu este una nouă, ba chiar e veche de aproape 20 de ani. Încă din 2006, SNS SA elaborase un plan de închidere a minelor vechi de la Praid, care prevedea impermeabilizarea zonei afectate pentru reducerea volumului de apă infiltrată în subteran. Planul a fost revizuit în 2014, dar lucrările de hidroizolare nu au fost niciodată executate, iar tocmai această întârziere a dus, în timp, la degradarea infrastructurii miniere și creșterea presiunii hidrologice asupra galeriilor active, ceea ce a amplificat riscul de inundație: "trebuia efectuată impermeabilizarea zonei minelor vechi, în vederea reducerii volumului de apă infiltrată în subteran, prin execuția unor lucrări de hidroizolare a zonei și de reducere a volumului apei infiltrate, lucrări care nu au fost executate până la inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid", explică constatarea numărul trei din raport. 

O parte dintre lucrările hidrotehnice realizate între 2012 și 2016 - perioadă în care compania încerca să protejeze zăcământul prin investiții punctuale - nu au respectat procedurile legale. Investigația CCPM arată că recepția acestor lucrări a fost făcută "intern", însă fără: participarea autorității locale care emisese autorizația de construire; avizul proiectantului privind conformitatea execuției cu proiectul tehnic și desigur "fără o solicitare de asistență tehnică din partea SGA Mureș" (Sistemul de Gospodărie a Apelor Mureș), deși aceasta era o obligație expresă în avizul de gospodărie a apelor. Astfel, lucrări importante au fost validate fără o verificare reală a autorităților și fără garanția vreunei calități tehnice.

În raport este menționat și un episod petrecut în anul 2022 când un eveniment hidrotehnic a determinat realizarea unei expertize tehnice cu recomandări clare pentru prevenirea unor incidente viitoare: "La nivelul SNS SA nu au fost luate în considerare recomandările formulate în cuprinsul unei expertize tehnice realizate ca urmare a unor evenimente înregistrate în anul 2022. Măsurile propuse de expert nu au fost implementate, fiind calificate în 2023 drept inoportune în raport cu costurile și eficiența (...). În 2024 au fost apreciate ca necesar a fi efectuate, rămânând în 2025 la stadiul de deziderat. Deși raportul subliniază că incidentul din 2022 nu a fost cauza directă a inundației din 2025, comportamentul constant al companiei SNS SA, în fața riscurilor a fost același: amânare, minimalizare și lipsă concretă de acțiune și prevenție.

Trebuie menționat că raportul nu doar o situație punctual, ci un tipar instituțional periculos, întrucât vorbim de ignorarea unor semnale de risc, tratamente superficiale ale unor probleme tehnice, lucrări neterminate sau efectuate fără respectarea riguroasă a cadrelor stabilite legal, precum și lipsa unei strategii coerente de protejare a resurselor minerale. Deși SNS SA a avut resurse financiare suficiente, planurile tehnice aprobate și recomandări clare din partea experților nu a implementat măsurile necesare, iar consecințele acestei neglijențe s-au remarcat în luna mai a acestui an, când infiltrarea apei a dus la inundarea salinei. Ce urmează? Corpul de Control al Prim-Ministrului va prezenta organelor de anchetă modul defectuos în care compania a gestionat riscurile; dat fiind că responsabilitatea pentru aplicarea măsurilor preventive revine în primul rând Societății Naționale a Sării SA, prin însăși calitatea ocupată, cea de titular al licenței de exploatare.