Pe strada Ghioceilor

24 de declarații consemnând achiziții inexistente

Metoda aplicată de Silvia Stănescu a fost una „standard”. Femeia era administrator și unic asociat al unei firme cu sediul pe strada Ghioceilor din Lunca Cetățuii, având ca obiect principal de activitate „comerțul cu ridicata nespecializat”. Cumpăra și vindea orice, engros. La un an de la înființarea firmei, Stănescu a început să depună declarații privind achizițiile și livrările pe teritoriul României făcute de la patru societăți. La data la care femeia a început să consemneze achiziții fictive făcute de la cele patru firme, două dintre ele nici măcar nu mai funcționau. Stănescu a depus una după alta 24 de declarații consemnând achiziții inexistente, îndeosebi de deșeuri metalice, ceea ce a făcut ca în timp să se acumuleze un prejudiciu adus bugetului de stat de 1,47 milioane lei reprezentând TVA și 1,05 milioane lei, impozit pe profit neplătit.

Firma nu avea niciun activ 

Un control fiscal efectuat în 2015 a constatat că firma Silviei Stănescu nu avusese niciodată angajați sau personal contractual extern, nu deținuse niciodată depozite, birouri, mașini de transport, utilaje de încărcat sau descărcat. În contabilitate nu existau documentele legale de însoțire a mărfurilor, iar facturile nu prezentau date despre mijloacele de transport utilizate sau despre persoanele delegate cu însoțirea mărfurilor. Toată activitatea firmei era practic falsă. 

Raportul fiscal a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Tribunal, alături de o plângere penală. Aveau să mai urmeze două, pentru că Silvia Stănescu și-a continuat activitatea. După trimiterea la Parchet a datelor privind activitatea sa, femeia a mai depus două declarații fiscale cuprinzând achiziții fictive.

Silvia Stănescu a fost trimisă în judecată în mai 2022, pentru evaziune fiscală. Nu și-a recunoscut fapta, renunțând astfel la posibilitatea de a obține o reducere a pedepsei. Cu toate acestea, nici nu a explicat în vreun fel cele întâmplate în contabilitatea firmei sale. Nu a dat nicio declarație, nici ca suspect, nici ca inculpat, în fața anchetatorilor și nici în cursul cercetării judecătorești. Ca urmare, procesul s-a derulat practic doar pe baza rechizitoriului întocmit de procurori.

Inculpata deține bunuri care acoperă doar 1% din valoarea prejudiciului

Magistrații Tribunalului au reținut în favoarea Silviei Stănescu ca circumstanță atenuantă faptul că după 2015, nu mai avusese abateri de la normele legii penale. Prejudiciul de peste 500.000 euro o făcea pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea pe un termen cuprins între 9 și 15 ani de închisoare. Circumstanțele atenuante conduc la o reducere cu o treime a limitelor pedepsei, Silvia Stănescu putând fi astfel condamnată pe un termen cuprins între 6 și 10 ani. Magistrații Tribunalului au optat pentru o pedeapsă de 6 ani și 6 luni de detenție. Pentru recuperarea prejudiciului, Fiscul poate încerca valorificarea unei case de 30 mp pe care inculpata o deține în Ciurea împreună cu concubinul său. Casa, fără acte de proprietate, are o valoare de impunere de 27.720 lei, cu puțin peste 1% din valoarea prejudiciului reclamat de Fisc.