Sondaj CURS: Românii vor alegeri anticipate

Potrivit cercetării CURS realizate în perioada 1–14 mai 2026, peste jumătate dintre români consideră că țara are nevoie de alegeri anticipate. Mai exact, 56% dintre respondenți spun că actualul context politic trebuie resetat printr-un nou vot popular, în timp ce doar 41% se opun unei asemenea variante.

Un nou sondaj aruncă în aer scena politică și arată o schimbare majoră de atmosferă în societate: românii par tot mai nemulțumiți de actuala configurație de putere, iar ideea alegerilor anticipate capătă o susținere uriașă într-un climat dominat de tensiuni sociale, nesiguranță economică și neîncredere în clasa politică.

Mesajul transmis de sondaj este unul extrem de puternic: presiunea publică pentru schimbarea actualei formule de guvernare crește accelerat, iar nemulțumirea față de direcția în care merge România începe să se transforme într-o cerere clară de reconfigurare a întregii scene politice.

Și mai spectaculoase sunt cifrele privind intenția de vot.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar clasa George Simion și Alianța pentru Unirea Românilor, cu 32% din opțiunile electoratului - un scor care confirmă ascensiunea continuă a formațiunii și consolidarea sa ca principală forță politică a momentului.

În urma AUR se află Partidul Social Democrat cu 24%, apoi Partidul Național Liberal cu 20%, în timp ce Uniunea Salvați România ajunge la 10%.

Uniunea Democrată Maghiară din România este cotată la 5%, în timp ce formațiunea asociată lui Cristian Popescu Piedone apare la 4%, iar SOS România ar obține 3%.

Datele conturează imaginea unei Românii aflate într-o profundă schimbare politică și ideologică.

Cel mai important semnal venit din sondaj este însă mutația de fond a electoratului român. Potrivit cercetării, majoritatea respondenților se definesc astăzi în zone ideologice conservatoare și naționaliste, în timp ce curentele progresiste rămân minoritare.

29% dintre cei intervievați afirmă că se simt apropiați de zona creștin-democrată, iar 24% spun că împărtășesc valori naționaliste. Doar 16% se definesc social-democrați, 12% liberali și doar 10% se apropie de progresism.

Practic, România pare să traverseze o transformare ideologică profundă, într-un context în care nesiguranța economică, inflația, tensiunile sociale și instabilitatea politică alimentează tot mai puternic discursurile conservatoare și anti-sistem.

Sociologic, mesajul este uriaș: o parte importantă a populației caută astăzi lideri percepuți ca „anti-establishment”, discursuri dure și soluții radicale la problemele economice și sociale.

Ascensiunea AUR nu mai apare astfel ca un simplu episod electoral, ci ca expresia unei schimbări mai ample de mentalitate în societatea românească. Nemulțumirea față de partidele tradiționale, oboseala acumulată după ani de crize succesive și percepția că actuala clasă politică nu mai răspunde nevoilor populației împing tot mai mulți alegători către formațiuni considerate contestatare.

În același timp, PSD și PNL continuă să rămână forțe majore, însă diferența față de AUR începe să devină tot mai vizibilă. Pentru partidele tradiționale, semnalul transmis de sondaj este unul extrem de serios: electoratul devine tot mai volatil, mai radicalizat și mai dispus să sancționeze vechea clasă politică.

Cercetarea CURS a fost realizată pe un eșantion de 1.664 de respondenți adulți, prin interviuri față în față, la domiciliul participanților, având o marjă maximă de eroare de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%. Adina MITREA