Culmea birocrației, la ANAF: „Fiscul îți cere să mergi la ei, la sediu, cu copii după documentele depuse online!”

* „Toate documentele depuse online au fost semnate digital cu certicat emis de ANAF! Totuși, a trebuit să stau la 2 ghișee. O coadă pentru Declarația 150, o altă coadă pentru Declarația SPV. La ghișeul nr 2 mi-au respins dosarul pentru că nu aveam copie dupa buletin!”, susține economistul Radu Georgescu

Răbdarea creditorilor externi – printre care se află Uniunea Europeană și băncile străine -, în fața erorilor politicienilor români pare să fi ajuns la limita suportabilității. Dovada? Titlurile de stat emise de România au ajuns să fie tranzacționate la dobânzi de țară Junk.

Printre cauzele care ne-au împins către această situație degradantă pentru un stat european se află lipsa interesului autorităților de la București în a crește nivelul de colectare a datoriilor către stat, digitalizarea aproape inexistentă, dar mai ales birocrația.

Economistul Radu Georgescu ne descrie o situație de-a dreptul scandaloasă cu care s-a confruntat într-una dintre instituțiile statului român. „Am depus online la ANAF Declarația 150 și Declarația SPV pentru un client. Atenție, toate documentele online au fost semnate digital de mine cu certicat emis de ANAF! Totuși, a trebuit să stau la 2 ghișee. O coadă pentru Declarația 150, o altă coadă pentru Declarația SPV. La ghișeul nr 2 mi-au respins dosarul pentru că nu aveam copie dupa buletinul meu! I-am spus că am depus copie la ghișeul nr 1. Tipa mi-a replicat că nu o interesează deoarece ea este de la un departament diferit de ghișeul 1. Putea să meargă la colega ei, să ia copia. Era o distanță de 5 metri... Plus că putea să intre în sistem, să ia buletinul depus digital. M-am simțit foarte umilit. Nu cred că putem să mai schimbăm acest sistem. În Estonia îți faci firmă în două ore. În România ești umilit de funcționarii plătiți din banii tăi”, susține Radu Georgescu.

Acesta susține că nivelul birocrației la care a ajuns statulș român este unul uriaș, dar lucrurile nu se schimbă din cauza inexistenței voinței politice. „Am fost sunat de persoane de la INS și BNR, pentru a face rapoarte financiare pentru ei. Atenție, toate datele financiare sunt trimise la ANAF! Deci, INS si BNR pot lua datele direct de la ANAF... Cei de la BNR mi-au cerut să le fac rapoarte cu date pe care le mai trimit în alte 2 declarații la ANAF: Declarația 390 și Declarația SAFT. Mi-au spus că ei nu stau să colecteze date de la ANAF. Dacă nu știați, pe site-ul BNR, la căsuța cu user, trebuie să scrii userRadu.Georgescu... Interfața BNR parcă este făcută de niște copii de clasa a 4-a care învață soft... Cu alte cuvinte, un contabil ține în spate 6-7 bugetari care nu fac nimic. Acești bugetari doar ne bat la cap să le facem rapoartele pe care ar trebui să le facă singuri”, porecizează economistul Radu Georgescu. Daniel BACIU