Germania în top, România în efort: comparativul modernizării militare în Europa

Germania intenționează să transforme Bundeswehr în "cea mai puternică armă convențională din Europa", oferindu-i toate resursele financiare necesare, a declarat Friedrich Merz în luna mai a acestui an. Cinci luni mai târziu, planurile guvernului german conturează lista și achizițiile militare care să sprijine această ambiție. În schimb România se confruntă cu provocări legate de capacitatea actuală a industriei sale de apărare. Majoritatea fabricilor de stat sunt învechite și funcționează sub capacitate, iar lipsa unei strategii coerente și a investițiilor adecvate limitează eficiența acestora.

Documentele interne consultate de POLITICO dezvăluie o listă detaliată de 39 de pagini cu achiziții dorite în valoare de 377 de miliarde de euro, acoperind domeniile terestru, aerian, naval, spațial și cibernetic. Majoritatea achizițiilor sunt pe termen lung și vor fi incluse în bugetul Bundeswehr pentru 2026. Planul reprezintă o foaie de parcurs amplă pentru modernizarea apărării Germaniei, bazată în mare parte pe industrie internă. Achizițiile majore vor fi aprobate treptat de comitetul parlamentului pentru buget, iar toate contractele de peste 25 de milioane de euro necesită aprobarea acestuia. 

Bundeswehr intenționează să lanseze aproximativ 320 de proiecte noi, dintre care 178 au deja contractor desemnat. Companiile germane domină lista, cu circa 160 de proiecte în valoare de 182 de miliarde de euro. Rheinmetall este principalul beneficiar, implicat în 53 de proiecte, în valoare totală de peste 88 de miliarde de euro, inclusiv programele vehiculelor de luptă Puma și Boxer. Planurile prevăd livrarea a 687 de Puma până în 2035 și achiziția a 561 de sisteme Skyranger 30 pentru apărare aeriană pe distanțe scurte. Diehl Deence, producător bavarez de rachete, se află pe locul doi, cu 21 de proiecte în valoare de 17,3 miliarde de euro, majoritatea legate de sistemul de rachete IRIS-T, care va constitui conform POLITICO: coloana vertebrală a apărării aeriene germane. Dronele sunt, de asemenea, o prioritate - Bundeswehr plănuiește extinderea flotei de Heron TP armate și achiziția a 12 drone tactice LUNA NG, precum și a patru drone maritime uMAWS. 

O parte semnificativă a bugetului este destinată programelor spațiale, inclusiv constelații de sateliți în orbita joasă, în valoare de 9,5 miliarde de euro, pentru comunicații sigure și rezistențe la bruiaj. Această inițiativă face parte din planul de 35 de miliarde de euro al Ministrului Federal al Apărării, Boris Pistorius, pentru securitatea spațială a Germaniei. 

La polul opus România a identificat necesitatea modernizării industriei de apărare, inclusiv prin înființarea unei noi fabrici de pulberi militare, având în vedere închiderea unității de la Făgăraș. Comisia Europeană a aprobat finanțarea acestui proiect, iar compania germană Rheinmetall, în parteneriat cu ROMARM, a depus un proiect pentru dezvoltarea acestei capacități. În concluzie, România se află într-un proces de transformare a industriei sale de apărare, cu scopul de a deveni un partener mai eficient în cadrul NATO și de a răspunde provocărilor de securitate regionale. Cu toate acestea, succesul acestor initiative depinde de implementarea eficientă a planurilor strategice de alocare adecvată a resurselor necesare.