În ce stadiu sunt hidrocentralele pornite în comunism, contestate de activiști și promovate de autorități

După amânări succesive, Curtea de Apel Cluj a decis recent repunerea pe rol a dosarului privind cererea de demolare a barajului de pe râul Bâsca Mare, din judeţul Covasna, parte a proiectului hidroenergetic a amenajării Surduc-Siriu. Acţiunea în instanţă a fost iniţiată de asociațiile Declic și Bankwatch.

În aceeași zi, Tribunalul Cluj a amânat pentru 13 mai o hotărâre privind cererea de suspendare a acordului de mediu pentru amenajarea hidro de la Răstolița (judeţul Mureş), emis în octombrie 2024 de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș. Acţiunea fusese iniţiată de Declic.

Tot pe 16 aprilie, Ministerul Mediului a emis acord de mediu pentru proiectul Cerna-Belareca (judeţul Caraş-Severin), pe terenul care aparţine localităţilor Băile Herculane, Cornareva şi Mehadia.

Sunt trei dintre proiectele hidroenergetice declarate de guvern – printr-o ordonanță de Urgență din 2022 – ca fiind de interes major și sunt deopotrivă controversate și contestate de organizațiile non-guvernamentare și activiști de mediu.

Au fost începute în anii '80, în timpul regimului comunist, şi au fost preluate ulterior de Hidroelectrica, companie deținută de stat, prin Ministerul Energiei.

Un alt proiect hidro cel puțin la fel de contestat este cel din Defileul Jiului, în județele Gorj și Hunedoara.

I se adaugă proiectul de amenajare cu diguri și lac de acumulare de la Vârfu Câmpului (județul Suceava), derulat de Apele Române. Investiția, declarată de interes major printr-o altă OUG, nu are scop energetic, ci de asigurare a alimentării cu apă, și va ocupa o parte din pădurea de luncă Zamostea, una seculară și considerată unică în Europa.

Aceste proiecte presupun baraje, aducțiuni și hidrocentrale și străbat sau se învecinează cu arii naturale protejate. Este vorba de parcuri naționale și naturale, respectiv situri de protejare a florei și faunei Natura 2000, care vor fi puternic afectate, au susținut activiștii de mediu.

Ministerele Energiei și Mediului, mai exact miniștrii Sebastian Burduja și Mircea Fechet, le-au promovat intens în ultimii doi ani, argumentând că vor crește, din surse regenerabile, producția de energie a României.