România schimbă regulile pe piața muncii!

* Senatul schimbă aproape complet mecanismul prin care străinii pot fi recrutați și angajați în România și pun presiune uriașă pe firmele care au apelat masiv la forță de muncă externă în ultimii ani.

Piața muncii din România intră într-o nouă eră, una a controalelor stricte, a digitalizării forțate și a selecției economice dure pentru firmele care aduc muncitori din afara țării. Senatul României a adoptat modificări majore la Ordonanța de Urgență 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii.

Noile reguli schimbă aproape complet mecanismul prin care străinii pot fi recrutați și angajați în România și pun presiune uriașă pe firmele care au apelat masiv la forță de muncă externă în ultimii ani.

În centrul întregii reforme apare platforma electronică WorkinRomania.gov.ro, care devine poarta obligatorie pentru toate recrutările de muncitori străini. Angajatorii și agențiile de plasare vor fi obligați să se înregistreze și să obțină autorizare exclusiv online, într-un sistem care promite supraveghere totală și trasabilitate completă a tuturor procedurilor.

Autoritățile spun că noul mecanism va elimina haosul birocratic și va bloca firmele-fantomă care au prosperat în ultimii ani din importul de muncitori fără garanții reale. În realitate însă, pentru multe companii începe o adevărată cursă contra cronometru pentru adaptarea la noile reguli.

Senatorii au introdus două noi tipuri de vize de muncă: D/AM1, destinată lucrătorilor înalt calificați și categoriilor speciale, și D/AM2, dedicată muncitorilor permanenți, sezonieri și transfrontalieri din domeniile considerate deficitare. Totodată, dispar clasicele avize de angajare și detașare, înlocuite de o cerere unică depusă prin platforma online.

Dar adevărata undă de șoc vine din noile condiții financiare impuse firmelor. Companiile care vor să angajeze mai mulți străini decât media de salariați avută în anul precedent vor trebui să demonstreze că dispun de minimum 500.000 de euro disponibili, fie sub formă de linie de credit, fie prin scrisori de bonitate bancară sau fonduri neangajate. Mai mult, cel puțin jumătate dintre angajații existenți trebuie să fie cetățeni români.

Practic, statul încearcă să ridice un zid financiar în fața firmelor fără capacitate reală și să oprească explozia recrutărilor speculative care au alimentat piața muncii în ultimii ani.

Și sancțiunile devin mult mai dure. Amenzile vor fi calculate pentru fiecare muncitor străin plasat ilegal sau neconform, ceea ce poate transforma rapid o simplă neregulă într-un dezastru financiar pentru agențiile de recrutare și angajatori.

În același timp, lista ocupațiilor deficitare va fi actualizată periodic, pe baza datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări, semn că autoritățile vor să controleze mai atent domeniile în care pot fi aduși muncitori străini.

Totul se întâmplă într-un moment extrem de tensionat pentru economia românească. Deficitul de personal a devenit critic în multe sectoare, iar importul de forță de muncă din Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Bangladesh a crescut exploziv în ultimii ani. Acum însă, statul încearcă să tragă frâna și să impună reguli mult mai stricte într-o piață care s-a extins rapid și uneori haotic.

Proiectul merge acum la Camera Deputaților, forul decizional care va da verdictul final asupra unei reforme ce poate schimba radical modul în care România își va acoperi criza uriașă de forță de muncă în următorii ani. Raluca STROE