Se destramă mitul vacanțelor ieftine la bulgari

* un simplu Heineken de 0,33 litri ajunge în jur de 8 euro, un nivel comparabil cu unele stațiuni din Grecia sau chiar Italia * odată cu trecerea la moneda euro, Bulgaria pare să fi ieșit din categoria destinațiilor „extrem de accesibile” și să se apropie rapid de nivelul de preț al sudului Europei

În debut de sezon, Balcicul - odinioară simbolul „vacanțelor ieftine la bulgari” pentru români - pare să fi intrat într-o nouă eră economică, una în care percepțiile vechi se ciocnesc brutal de realitatea din teren. Postarea lui Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, aruncă în aer una dintre cele mai persistente convingeri turistice regionale: Bulgaria mai ieftină decât România.

Imaginea descrisă este aproape cinematografică: falezele Balcicului pline, Castelul Reginei Maria dominând marea, terase aglomerate de turiști români atrași de ideea unei destinații „low-cost” la câteva ore de mers cu mașina. Dar în spatele decorului idilic, apare șocul prețurilor — un șoc care, pentru mulți vizitatori, schimbă complet ecuația vacanței.

Un simplu Heineken de 0,33 litri ajunge în jur de 8 euro, un nivel comparabil cu unele stațiuni din Grecia sau chiar Italia. În context regional, comparația devine inevitabilă: în Vama Veche, aceeași bere poate costa între 10 și 15 lei, ceea ce înseamnă că diferența ajunge la de două sau chiar trei ori mai mare în stațiunea bulgară.

Această discrepanță nu mai este un detaliu izolat, ci semnalul unei schimbări mai largi. Potrivit percepției exprimate de actorii din turism, inclusiv reprezentanți ai industriei, Bulgaria pare să fi ieșit din categoria destinațiilor „extrem de accesibile” și să se apropie rapid de nivelul de preț al sudului Europei. Fenomenul este alimentat de mai mulți factori: creșterea generală a costurilor în Europa de Est, presiunea inflaționistă post-pandemie, ajustările fiscale și, potrivit unor opinii din piață, efectele indirecte ale proceselor de integrare economică și monetară.

În Balcic, contrastul devine și mai vizibil prin raportul dintre volum și preț: terasele sunt pline, în multe locuri cu o majoritate covârșitoare de turiști români - uneori descrisă plastic ca „10 români la 1 bulgar” - dar nota de plată nu mai reflectă vechea paradigmă a vacanței ieftine.

Pentru mulți turiști, șocul nu este doar numeric, ci psihologic. Destinația care era percepută ca o alternativă economică la litoralul românesc sau la Grecia devine, treptat, o variantă cu costuri similare. O bere, un tarator sau o masă obișnuită la terasă nu mai sunt simboluri ale accesibilității, ci ale unei normalizări a prețurilor la nivel regional.

În acest context, postarea lui Voican surprinde o schimbare de percepție mai amplă: dispariția rapidă a mitului „Bulgaria ieftină”. Dacă în urmă cu câțiva ani diferențele de preț erau clare și consistente în favoarea Bulgariei, astăzi ecartul s-a redus drastic, iar în unele cazuri s-a inversat sau s-a neutralizat complet. Raluca STROE